Cornel Burtică, fostul secretar al PCR și vicepremier, a murit

Fostul secretar al Partidului Comunist Român (PCR) și vicepremier, Cornel Burtică,  a murit la vârsta de 82 de ani.

Burtică a murit în 11 iunie și a fost incinerat, discret, în 14 iunie.

Născut în 1931, Cornel Burtică a fost un om politic comunist român, membru al Consiliului Politic Executiv al PCR, ambasador al Republicii Socialiste România în Italia, Maroc și Malta până în 1969, când a fost numit ministru al comerțului exterior. Prin decretul nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distincții ale Republicii Socialiste România, Cornel Burtică a fost decorat cu ordinul 23 August clasa I.

În calitate de ambasador al Republicii Socialiste România în Italia (1966-1969) s-a întâlnit de mai multe ori cu Agostino Casaroli, ministrul de externe al Sfântului Scaun, cu care România nu avea relații diplomatice. Ambasadorul Burtică s-a pronunțat pentru reglementarea situației Bisericii Române Unite (aflate pe atunci în ilegalitate), între avantajele acestui fapt fiind acela că aniversarea în 1968 a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, organizată de greco-catolicii din emigrație, să nu aibă un pronunțat caracter ostil regimului de la București.

ULTIMA ORĂ Ministrul Energiei este aşteptat la Ora Guvernului. Bogdan Ivan: „Răspund oricând la întrebări, fără nicio problemă”

08:15

SPORT Gigi Becali l-a atacat pe Mihai Stoica, după 0-1 la Craiova. Jucătorul despre care a spus că „nu are calitate”. „MM s-a înșelat. Îl regret pe Șut”

08:10

În anii ”70-”80, Burtică a fost vicepremier al Guvernului în anii ”70-”80. Ulterior a fost  ministru al Comerțului Exterior, în 1981-1983.

 După ce nua  mjai fost ministru, a fost director al Uzinelor 1 Mai din Ploiești până în 1990.

Burtică a fost unul dintre cei care a criticat Securitatea, după 1990, și a vorbit despre relația lui Dan Voiculescu cu Securitatea.

Cornel Burtică a apărut și în pelicula „Război pe calea undelor” (Cold Waves), un documentar care vorbește despre ceea ce a însemnat postul de radio Europa Liberă, atât pentru oamenii care ascultau pe ascuns, în case, și pentru cei care lucrau acolo, cît și pentru oamenii regimului comunist, care voiau să îl distrugă cu orice preț.