După eșecul Nabucco, România dezgroapă proiectul AGRI. HARTA rutelor de gaze din regiune

După eșecul Nabucco, gazoduct care ne-ar fi adus investiții de circa 1,5 miliarde de euro și o nouă sursă de energie ieftină, România se agață de un proiect uitat în strategiile energetice din ultimii ani, respectiv AGRI, un sistem de conducte și terminale de lichefiere, respectiv regazeificare, care să ne conecteze de sursa gazelor azere, pe ruta Georgia-Marea Neagră.

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit joi cu oficialii azeri, la o zi după ce grupul OMV, acționar Nabucco, a fost înștiințat de decizia consorțiului de la Shad Deniz de a elimina proiectul Nabucco din cursa pentru etapa a doua a exploatării uneia dintre cele mai mari rezerve de zăcământ din lume, în condițiile în care resursele interne ale României se vor epuiza în următorii 50 de ani.

Proiectul AGRI a fost inițiat în 2010, printr-un memorandum semnat la București între România, Azerbaidjan și Georgia. Ulterior s-a alătura și Ungaria. A fost înființată o companie de proiect, primul pas fiind întocmirea studiului de fezabilitate, a cărui finalizare a fost întârziată.

„Suntem în fază finală de redactare a studiului de fezabilitate. Consultantul a emis o ediție a rapoartelor intermediare care urmează să fie modificate în funcție de concluziile discuțiilor, în două, trei săptămâni cel mai probabil. După ce se acceptă forma finală, cei patru acționari urmează să decidă cât și cum se implică. România e în continuare dornică”, a declarat pentru gândul Mitică Savu, director general al companiei AGRI LNG Project Company, firmă cu sediul în România.

Numerele extrase la LOTO pe 27 iunie. Marele premiu la LOTO 6 din 49 nu a fost câștigat

Harta principalelor gazoducte aflate în stadiu de proiect în regiune (Click pe imagine pentru a mări)

AGRI va costa între 4 și 6 miliarde de euro

Savu a precizat că nu a fost stabilită sursa exactă a gazelor, partenerii azeri oferind asigurări că au rezerve pentru a aproviziona proiectul.

„De la sursa din zona Baku zăcământul va ajunge prin conductă pe litoralul georgian al Mării Negre unde va exista un terminal de lichefiere a gazelor unde s-ar transfera pe metaniere, niște vapoare speciale, și ar ajunge la litoralul românesc, unde s-ar regazifica și ar tranzita România prin conductă până în Ungaria”, a explicat directorul AGRI LNG Project Company.

„În funcție de capacitate, de cantitatea de gaze transportată, investiția va fi între 4 și 6 miliarde de euro”, a declarat el. Suma vehiculată inițial era de cel mult 4,5 miliarde de euro pentru o capacitate proiectată de 8 miliarde de metri cubi.

Victor Ponta s-a întâlnit joi cu oficialii azeri, fiind vorba despre prima astfel de vizită a unui premier român în statul caucazian, de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, în 1992, se arată în comunicatul transmis de guvern.

„În cadrul dialogului a fost reconfirmată importanța proiectului AGRI, precum și susținerea concretă a celor două state pentru acest proiect, cele două părți stabilind ca în perioada următoare să aibă loc la Baku o întâlnire a miniștrilor energiei din cele patru state implicate în proiect, pentru a pregăti detaliile legate de avansul concret al acestuia”, au mai arătat oficialii de la Palatul Victoria.

De ce au ales azerii TAP

Vizita premierului vine la o zi după ce consorțiul de la Shah Deniz 2 a anunțat OMV că proiectul Nabucco nu va fi o rută de export a gazelor azere. Nabucco, un proiect cu o istorie de peste un deceniu, a pierdut cursa în fața gazoductului TAP, care ar urma să tranziteze Grecia și să ajungă până în Italia, prin Marea Adriatică.

„Noi am avut obsesia asta a lui Nabucco. TAP a fost preferat din mai multe motive, printre care și motivul de hai să trecem o conductă prin Grecia ca să o mai scoatem puțin din criză. TAP e mai scurtă, se face mai repede, investiția nu este la fel de mare. Nabucco putea să fie văzut la nivel regional drept un interconector de infrastructură critică, cu flux inversabil”, a explicat pentru gândul Ionuț Purică, expert pentru energie și mediu în Academia Română, Institutul de Prognoză Economică.

Jocul geopolitic al rutelor de transport a gazelor naturale

În opinia sa, România a pierdut la masa negocierilor geopolitce, fiind exclusă și din proiectul South Stream, dezvoltat de rușii de la Gazprom, spre deosebire de Bulgaria care se află pe ruta gazoductului.

„La South Stream nu te invită nimeni. Noi ne putem lega, tehnologic, oricând la Bulgaria. Facem o bretea, problema sunt negocierile”, a arătat Purică.

Negocierea unor contracte mai avantajoase pe termen lung ar fi o altă măsură care ar putea asigura României gaze mai ieftine, este de părere Iulian Nistor, decanul Facultății Ingineria Petrolului și Gazelor, din cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești.

„Dacă noi ne-am normaliza relațiile cu Rusia și am negocia cu ei, am putea obține un preț mai acceptabil la gaze. Azerbaidjan, Turkmenistan și statele din zona caspică au și ele resurse. Rușilor n-o să le convină să piardă”, a declarat Nistor pentru gândul. În opinia sa o politică mai diplomatică ne-ar asigura implicarea în mai multe proiecte de acest tip, oricare dintre ele fiind benefice pentru România.

Pentru a-și reduce dependența de importurile rusești, România are nevoie de un plan coerent în domeniul energetic, prin care să fie identificate nevoile reale, susține Ionuț Puric.

„România ar putea deveni un hub de gaz lichefiat la Marea Neagră, având în vedere că în Marea Baltică se dezvoltă mai multe terminale de acest tip. Rezervele noastre de gaze de șist trebuie, de asemenea, să le băgăm în piață, ceea ce va duce la scăderea prețurilor. Ne lăsăm obsedați de o modă, în loc să facem o analiză și să vedem ce vrem noi, ce ne servește nouă”, a explicat el.

Cât de mult depinde România de importurile rusești

Dacă România continuă să aibă un consum de energie similar celui din prezent, rezervele cunoscute de gaze naturale vor ajunge până în 2070, se arată în Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020.

„Din cauza epuizării zăcămintelor, producția de gaze poate înregistra scăderi anuale de 2-5%. Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăși 15 – 30%”, se mai arată în documentul care listează la capitolul deficiențe ale sistemului energetic „dependența crescândă de importul gazelor naturale, existând pentru moment o singură sursă în zonă”.

Mai mult, această dependență s-a accentuat de la an la an. „Dependența de importurile de energie primară a crescut continuu în ultimul deceniu de la 21,5% în anul 1999 la 27,2% în 2008, cu un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanșării crizei economice”, se mai arată în strategie.

Evoluția importurilor și a producției de gaze naturale în următorii doi ani

Sursă: Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020

România ar fi încasat 70 de milioane de euro anual din taxa de tranzit

În afară de oportunitatea de a avea o sursă alternativă de gaze ieftine, România a pierdut odată cu eșecul Nabucco și circa 25 de milioane de euro, bani investiți de Transgaz în compania de proiect, dar și un venit anual potențial de circa 70 de milioane de dolari din taxa de tranzit.

„Dacă luăm 22 de dolari tariful reglementat, 7 dolari revin Transgaz la fiecare mie de metri cubi. La o cantitate de 10 miliarde de metri cubi anual înseamnă 70 de milioane de dolari din tariful de transport, la care se mai adaugă revedențe, taxe locale, taxe de mediu”, a precizat pentru gândul un expert apropiat proiectului Nabucco.

În strategia energetică, autoritățile notează că România are o poziție geografică favorabilă pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de țiței și gaze naturale care ar duce la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu petrol și gaze naturale și la reducerea dependenți de importurile de resurse energetice.

Cu toate acestea, singurul parteneriat în acest sens este AGRI, a cărui finalizare depinde de decizia altor trei state.