Judecători CC: Revizuirea Constituției să prevadă clar raporturile între puterile statului

Judecătorii Curții Constituționale Mircea Ștefan Minea, Tudorel Toader și Petre Lăzăroiu au apreciat, vineri, la Suceava, că revizuirea Constituției ar trebui să prevadă clar raporturile între puterile statului, să stabilească forma de guvernare a țării, dar și texte mai clare.

Prezenți la o dezbatere cu studenții juriști ai Universității din Suceava, judecătorii CC au fost solicitați să prezinte problematica ce ar trebui clarificată prin legea de revizuire a Constituției actuale.

Astfel, judecătorul CC Mircea Ștefan Minea a arătat că noul text constituțional ar trebui să prevadă clar raporturile între puterile statului, dar și să găsească o soluție pentru respectarea unor prevederi constituționale cum ar fi emiterea ordonanțelor de urgență care trebuie să fie emise doar pentru probleme excepționale.

ULTIMA ORĂ Consiliu național de mare secret la AUR, fără telefoane. George Simion: „Îl somăm pe Nicuşor Dan să desemneze un premier”

19:29

INCIDENT Explozia unui pneu de la o mașină de gunoi a spulberat vitrinele unei pizzerii din Târgu Jiu. O gravidă ieșise din local cu câteva secunde înainte

19:28

„Poate Constituția care va fi revizuită ar trebui să prevadă mai clar care sunt raporturile între Parlament și președinte, între președinte și prim-ministru. Știți că am avut niște litigii și a fost adoptată o lege privind raporturile între Parlament și Guvern și această lege se află acum pentru a doua oară pentru controlul de constituționalitate. Cred că ar trebuit făcut ceva astfel încât să fie respectate articolele constituționale privind emiterea ordonanțelor de urgență”, a spus Minea.

El a arătat că o ordonanță de urgență poate fi adoptată numai când există o situație extraordinară și se justifică urgența prin textul ordonanței și necesitatea reglementării rapide a unei probleme sau a unui domeniu, precizând că nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență în anumite domenii cum ar fi legile constituționale, regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenilor.

Minea a spus că de multe ori judecătorii CC au fost confruntați cu situații care arătau faptul că din dorința de a reglementa rapid, folosind calea ordonanțelor de urgență, s-au cam atins limite „într-o manieră ușor jenantă”, menționând că toate guvernele care s-au succedat au abuzat de ordonanțele de urgență.

Judecătorul constituțional a mai arătat că există probleme și în ceea ce privește textele privind intrarea în vigoarea a ordonanțelor de guvern, pentru că textul din Constituție reglementează că ordonanța de guvern intră în vigoare după publicare, iar Legea 24/2000 privind tehnica legislativă prevede că intră în vigoare la data publicării.

La rândul său, judecătorul CC Tudorel Toader a arătat că, deși Constituția are texte care reglementează principii generale care nu au născut controverse, nu înseamnă că acolo nu ar trebui să se umble, mai ales în ceea ce privește claritatea textelor.

El a arătat că, dacă se analizează articolele din Constituție, se va observa că anumite reglementări au stârnit controverse, nemulțumiri, critici, obiecții, excepții, decizii cu unanimitate, decizii cu majoritate, decizii cu 5 la 4, decizii cu opinii separate, decizii cu opinii concurente și că revizuirea ar trebui să se ocupe de aceste texte.

„Probabil că acolo unde au fost astfel de dispute, de controverse, nemulțumiri, de critici, este zona sensibilă a actualei Constituții”, adăugând că revizuirea ar trebui să regleze mai bine, să stabilească raporturile dintre puterile statului, pe de altă parte să permită Curții Constituționale, în interpretarea Constituției, să verifice constituționalitatea legilor mai coerent, mai deplin, mai convingător, dar și ca în practica judiciară să se aplice textul de lege potrivit reglementării din Constituție, iar nu în ultimul rând, legiuitorul, la rândul lui, să adopte legi conforme cu Constituția.

„Cele mai sensibile zone ale Constituției sunt acolo unde judecătorii au avut opinii diferite, acolo unde puterile statului au avut controverse, acele 20 de conflicte juridice de natură constituțională între puterile statului, acolo unde decidenții la nivel național au apelat la controlul de constituționalitate”, a spus judecătorul constituțional.

Tudorel Toader a mai explicat că în urmă cu doi ani Comisia de la Veneția a promovat o nouă metodă de interpretare a normei din Constituție, vorbind de interpretarea contextuală.

„O normă juridică, o normă din Constituție, se aplică de 22 de ani. Unul era contextul socio-economic, politic chiar din 1991 și altul este contextul din 2013. Altul va fi contextul peste un an, doi, trei, dacă se va modifica sau nu Constituția. Dar ea trebuie interpretată, ea trebuie aplicată, legile trebuie adoptate conform cu Constituția. Aceeași Constituție, și majoritatea Curților Constituționale au admis că perioada pe care am parcurs-o, de criză, e de natură să justifice restrângerea temporară a unor drepturi, cum ar fi drepturile salariale”, a spus judecătorul CC.

El a menționat că actuala Constituție își arată anumite limite, își arată anumite cerințe și nevoi de perfecționare.

„E normal, ea este o lege vie, se aplică unei societăți într-o dinamică extrem de accelerată. E o societate care în 23 de ani vrea să treacă de la un stat totalitar la un stat de drept, un regim în care drepturile și libertățile fundamentale să nu fie numai proclamate, ci și garantate și respectate și înfăptuite de legiuitor în opera de legiferare, de noi în viața de zi cu zi”, a spus Toader.

Judecătorul CC Petre Lăzăroiu a adăugat că nu a văzut nici acum, în proiectul de revizuire a Constituției, foarte clar, forma de guvernământ în România, dacă este un regim prezidențial, semiprezidențial sau parlamentar.

„La noi nu s-a ajuns la un consens al forțelor politice care să spună foarte clar că România este republică parlamentară și președintele este ales de Parlament, este republică semiprezidențială ca la francezi și atunci președintele este ales și reprezintă o forță”, a spus Lăzăroiu.

El a subliniat că la ora actuală România nu este nici republică prezidențială, nici semiprezidențială, nici parlamentară.

„Doar că prin textul Constituției președintele are prerogative. Curtea a fost chemată, nu de puține ori, să se pronunțe care este de fapt modul de a împărți prerogativele în stat. Nefăcând această distincție clară, noi a trebuit să apelăm la interpretarea diferitelor texte din Constituție atât în ceea ce privește prerogativele președintelui, cât și ale Guvernului și să spunem că, de facto, în România, președintele este șeful statului, prin celebra decizie în care am spus că reprezentarea României la organizațiile internaționale este de resortul președintelui”, a mai spus judecătorul constituțional.

Totodată, el a menționat că, prin deciziile ei, Curtea Constituțională încearcă să corecteze ceea ce în Constituție nu este clar exprimat.

„De cele mai multe ori, noi încercăm să corectăm ceea ce în Constituție nu este exprimat foarte clar sau ceea ce, de multe ori, puterile între ele își arogă, una alteia, prerogativele”, a mai spus Lăzăroiu.