Fostul adjunct IPJ Cluj, judecat pentru înșelăciune, neagă falsificarea declarațiilor de venit pentru un credit de 248.000 euro

Comisarul Alexandru Mureșan, fostul adjunct al IPJ Cluj, judecat pentru înșelăciune, a spus, luni, în fața judecătorilor Curții de Apel Cluj, că nu a falsificat declarațiile de venit pentru a lua un credit de 248.000 de euro de la o bancă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La Curtea de Apel Cluj a avut loc, luni, primul termen în dosarul în care comisarul Alexandru Mureșan este judecat pentru înșelăciune, fostul adjunct al IPJ Cluj și fost șef al Poliției Rutiere Cluj fiind audiat în calitate de martor. Mureșan a negat acuzațiile și a explicat cum a luat creditul de la bancă.

„Locuiam cu chirie și niciodată nu am avut o casă, și nici pe departe nu sunt polițistul milionar, imobiliar, așa cum se vorbește în presă. Identificasem un teren de 500 de metri pătrați pe strada Pinului. Am considerat că oferta cea mai bună o are BRD. Am decis să luăm doar 200.000 de euro, am fost la mai multe discuții, de fiecare dată când am discutat cu funcționara bancară Lavinia Mureșan. I-am spus că eu am un venit de 5.000 de lei, iar soția mea de 4.200-4.500 lei. La un moment dat, proprietarul terenului de pe Pinului făcea presiuni asupra noastră, deoarece el mai avea și alți cumpărători. Am hotărât să merg la directorul BRD, Teodorescu Mihai, era directorul regional al BRD, i-am expus situația și i-am solicitat dacă se poate să aprobe plata creditului. În prezența mea, domnul Teodorescu a sunat-o pe doamna Mureșan și i-a spus să rezolve acest credit. Din acel moment, doamna Mureșan Lavinia a fost mult mai operativă și totul s-a rezolvat mai ușor”, a spus Mureșan.

Mureșan a adăugat că „este posibil” ca funcționarii băncii să fi modificat adeverințele sale de venit.

„Când a fost completată adeverința am predat-o personal Laviniei Mureșan. M-am uitat peste această adeverință de venit, veniturile mele sunt publice, dar nu am descoperit alte diferențe sau modificări. După părerea mea, doar o persoană inconștientă putea să prezinte aceste adeverințe modificate grosolan. Eu am fost un polițist de succes până acum și un astfel de document falsificat te-ar fi dus direct în fața instanțelor de judecată. Am aflat de acele modificări de pe adeverințele de serviciu abia în cursul lunii martie 2013, când procurorii mi-au adus la cunoștiință acuzațiile. Aceste modificări nu îmi aparțin. Pe prima adeverință de serviciu modificarea cifrei patru este grosolană. În opinia mea, vinovați de falsificarea acestor adeverințe de serviciu sunt funcționarii bancari. Acordarea acestui credit s-a făcut foarte superficial, era anul 2008 și era vremea când creditele se dădeau doar cu buletinul. Nu îmi aduc aminte ca cineva să ne fi făcut o analiză de risc din care rezulta că gradul de îndatorare al familiei mele era de 70 la sută”, a spus Mureșan.

Următorul termen în dosar va avea loc în 11 noiembrie, când vor fi audiați alți martori.

Conform rechizitoriului întocmit în luna iunie de către procurorii Parchetului Curții de Apel Cluj, care l-au trimis în judecată pe Alexandru Mureșan pentru 11 infracțiuni, între care înșelăciune și fals, prejudiciul cauzat de acesta, prin falsificarea unor declarații de venit, este de 248.500 de euro și nu a fost recuperat.

Potrivit sursei citate, la începutul anului 2008 Mureșan a hotărât, împreună cu soția sa, să cumpere un teren în Cluj-Napoca, pe care apoi să construiască o casă de locuit, ei găsind un teren pe o stradă din municipiu. Pentru achiziționarea terenului, cei doi au cerut un credit de 200.000 de euro de la o bancă.

„Au solicitat 200.000 de euro de la BRD. M.A. (Mureșan Alexandru – n.r.) avea un venit de 4.700 de lei, iar soția sa 4.060. În aceste condiții, pentru obținerea creditului M.A. s-a folosit de o adeverință de venit de la IPJ Cluj pe care a falsificat-o prin adăugarea cifrei 4 la grupul inițial din rubrica «alte venituri lunare cu caracter permanent» și în care a consemnat astfel, în mod nereal, că venitul său lunar mediu este în sumă de 8.755 lei”, se arăta în rechizitoriu.

Conform aceleiași surse, funcționarii băncii au acordat creditul în 4 aprilie 2008. Din septembrie 2011, Mureșan a încetat să mai achite ratele bancare, iar împotriva sa a început procedura de executare silită a garanțiilor, nefinalizată până în prezent.

Procurorii susțin că în august 2008 Mureșan avea nevoie de bani pentru a continua construcția și a cerut un nou credit, de 48.500 de euro, de la BRD. Astfel, el ar fi falsificat o nouă adeverință de la Poliția Județeană prin completarea ulterioară a unor sume neconforme cu realitatea, la rubrica „alte venituri lunare cu caracter permanent”, care atesta astfel, în mod nereal, că ar avea un venit lunar mediu de 8.868 de lei. La 11 septembrie 2008 a fost încheiat contractul de credit, iar din septembrie 2011 Mureșan nu și-a mai plătit ratele.

În cursul urmăririi penale, fostul șef al Poliției Rutiere Cluj a negat că ar fi falsificat cele două adeverințe, susținând că un consilier de clienți de la bancă, S.L.M, care are calitatea de martor în dosar, ar fi falsificat adeverințele de venit, fără acordul său, aceasta urmând să obțină astfel niște bonusuri.

„Pentru creditul de 200.000 de euro, Mureșan avea o rată lunară de 1.414 euro. În momentul contractării creditului de 200.000 de euro, M. A. putea justifica venituri totale de 8.795 lunar, în timp ce trebuia să plătească rate și alte angajamente la BRD și la alte bănci de aproximativ 10.730 de lei, aceasta fără a mai lua în calcul cheltuielile minime de subzistență”, se arăta în rechizitoriu.

Mureșan a mai fost cercetat și pentru faptul că, atunci când a completat declarațiile de avere aferente anilor 2007-2011, nu a consemnat în totalitate și în mod corect o serie de împrumuturi contractate de la mai multe persoane, în sumă totală de 1.540.000 de euro, 20.000 de dolari și 70.000 de lei, primite cu titlu de împrumut sau cu alt titlu de soția sa sau de el personal, de la 16 persoane.

„De asemenea, nu a evidențiat cota parte din veniturile de peste 2.821.000 de euro obținute de soția sa din vânzarea a 45 de apartamente construite în Cluj-Napoca și nu a evidențiat dobândirea unei case construite pe strada Becaș. Mureșan a spus că el nu a avut cunoștință de afacerile derulate de soția sa, despre veniturile, datoriile și împrumuturile contractate de aceasta”, se preciza în rechizitoriu.

Pentru aceste fapte, procurorii au dispus scoaterea de sub urmărire penală.

Procurorii au făcut și verificări în cazul imobilului în care Mureșan stătea cu chirie, împreună cu familia sa.

„Existau suspiciuni cu privire la modul de închiriere a acestui imobil, în condițiile în care, anterior anului 2011, acesta a fost închiriat către familia lui Mureșan contra unei chirii anuale de 3.169 de lei, iar începând cu anul 2011, de când Mureșan a solicitat decontarea chiriei de către IPJ Cluj, chiria lunară a fost de 2.000 de lei. În urma verificărilor efectuate nu s-a reușit dovedirea săvârșirii de către învinuit a unor fapte prevăzute de legea penală”, se mai arăta în rechizitoriu.

Alexandru Mureșan este judecat de Curtea de Apel Cluj pentru 11 infracțiuni, printre care înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în declarații.

Purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Cluj, Adnana Ilieș, declara că, în urma unei comunicări a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, primită în 17 iunie, după punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a lui Mureșan, șeful Poliției Județene Cluj a emis o dispoziție privind punerea la dispoziție a ofițerului.

„Pe perioada punerii la dispoziție, Alexandru Mureșan execută sarcini și îndatoriri dispuse de șeful IPJ, lucrând la serviciul cabinet”, spunea Adnana Ilieș.

Alexandru Mureșan a fost șef al Serviciului Poliției Rutiere Cluj în perioada 2005-2011, iar din 2011 și până în februarie 2013 a fost adjunctul șefului Poliției Județene Cluj. În luna februarie a acestui an, Mureșan își reluase postul de șef al Poliției Rutiere Cluj.