Ucraina mai face un pas înapoi: autonomie sporită pentru zone controlate de rebeli

Parlamentul ucrainean a adoptat, marți, proiectul de lege depus de președintele Petro Poroșenko care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din estul Ucrainei și care fixează de asemenea alegeri locale în aceste regiuni, la 7 decembrie, relatează AFP.

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a prezentat marți în Parlament un proiect de lege care garantează mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul rusofon, unde un armistițiu fragil este în vigoare, în încercarea de a soluționa conflictul violent.

Acest proiect de lege privind un „statut special” pentru regiunile Donețk și Lugansk este prevăzut de protocolul de armistițiu semnat la 5 septembrie de Kiev și rebelii proruși, care cer independența.

ACTUALITATE Alcool, manele și dedicații consistente la un bal de liceeni. Concluziile psihologului Mihai Copăceanu

15:52

CONTROVERSĂ Kim Jong-Un își antrenează soldații în Ucraina, spune ministrul Apărării din Japonia

15:44

Proiectul de lege prevede de asemenea organizarea de alegeri la 7 decembrie în regiunile separatiste proruse Donețk și Lugansk. Autoritățile de la Kiev doresc organizarea de „alegeri la nivel de districte, consilii municipale, consilii locale”, în „anumite districte din regiunile Donețk și Lugansk, duminică, 7 decembrie”, conform textului proiectului de lege.

Autoritățile de la Kiev și rebelii proruși au semnat, la 5 septembrie, un armistițiu, însoțit de un acord de retragere a trupelor și un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenți la Donețk și Lugansk nu a fost stabilit.

Conform propunerilor dezvăluite de președinție, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcțiune odată cu adoptarea legii.

Separatiștii au indicat deja că resping oferta Kievului privind o mai mare autonomie și continuă să ceară independența.

Proiectul de lege promite de asemenea să ajute la recontrucția infrastructurilor distruse de cele cinci luni de confruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morți, și să furnizeze un ajutor economic și social populației.

Site-ul președinției menționa că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări dar în același timp garantează „suveranitatea, integritatea teritorială și independența statului” ucrainean.

Într-o analiză pornind de la un articol scris de renumita jurnalistă Anne Applebaum (soția ministrului polonez de externe, Radek Sikorski), gândul prezenta aceste planuri ale lui Putin de crearea unor noi conflicte înghețate în regiune și de obținerea, în cele din urmă a Donbasului și a altor regiuni din estul Ucrainei, pentru a re-crea vechea Novorossiye.

Ce este „Novorossiya”

În a doua parte a secolului al XVIII-lea, Rusia țaristă câștiga în fața Imperiului Otoman o regiune care se numea „Novorossiya”, Noua Rusie. Regiunea cuprindea actualele provincii (oblast) Harkov, Lugansk, Donețk, Kherson, Nikolayev și Odesa. În total, aproximativ o treime din actualul teritoriu ucrainean. La începutul Uniunii Sovietice, Novorossiya a devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucraina și a rămas în componența Ucrainei după căderea Cortinei de Fier.

Conceptul de Novorossiya este cheia înțelegerii a ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei, spun experții – gândul v-a prezentat o astfel de voce în urmă cu două luni, într-o corespondență din Bălți, Republica Moldova, pe care o puteți citi AICI.

„O Transnistrie uriașă”

Planul lui Putin este recâștigarea acestei provincii istorice, pe care o consideră rusească. Primul pas este apelarea la tactica folosită cu succes de Rusia în R. Moldova – Transnistria – și în Georgia – Osetia de Sud și Abhazia. Nu trebuie să ne gândim neapărat la anexare formală la Rusia – să ne imaginăm efectul geopolitic pe care l-ar avea în Europa crearea unei „Transnistrii uriașe” (Vladimir Socor, Jamestown, cu referire la Donbas) în sudul și estul Ucrainei. Ipoteza a fost discutată în repetate rânduri și de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și de premierul Iațeniuk. Recent, și președintele român, Traian Băsescu, a prezentat evenimentele din Ucraina în cheia conceptului de Novorossiya.

Pentru că nu a reușit deocamdată să creeze replici ale situației din Donbas (Donețk și Lugansk) în celelalte provincii ale Novorossiyei, Vladimir Putin și-a pus în așteptare marele plan țarist și face tot posibilul pentru a rupe aceste provincii din Ucraina – prima condiție fiind înghețarea conflictului. O carte pe care a jucat-o de la început în acest conflict este prezentarea lui drept unul intern, un război civil, când el este de fapt un conflict ruso-ucrainean, mai crede Socor.

I-a reușit, dovadă fiind limbajul politic european și american cu referire la ce se întâmplă în Ucraina. În tot acest peisaj, Rusia s-a prezentat drept arbitru, insistând că autoritățile de la Kiev trebuie să negocieze cu liderii autoproclamatelor republici independente Donețk și Lugansk. Este, de fapt, un război prin proxy. Rând pe rând, după Donețk și Lugansk, toate aceste regiuni vor fi sateliți sub control rusesc care vor recrea Novorossiya*.

FOTO: Dim Grits/Vox.com

O altă modalitate de a înțelege Novorossiya este definiția pe care i-o dă analistul politic Vladimir Socor: o entitate cvasi-statală, plasată sub protectorat rusesc. Republicile autonome Donețk și Lugansk vor fi integrate în Novorossiya, însă până atunci trebuie să fie proiecte solide pe cont propriu și, desigur, în afara controlului Kievului, indică expertul.

Amnistie anumitor combatanți din est

Dincolo de planul privind autonomia, Parlamentul ucrainean a adoptat marți un proiect de lege care garantează amnistia, în anumite condiții, pentru combatanții angajați în confruntările din estul Ucrainei, de la începutul conflictului în urmă cu cinci luni, relatează AFP.

Președintele Petro Poroșenko a supus marți Parlamentului un proiect de lege privind o amnistie pentru „participanții la evenimentele din Donețk și Lugansk”, două fiefuri ale rebelilor proruși.

Conform președinției, proiectul de lege scutește de la proceduri penale și administrative combatanții, cu excepția celor care s-au făcut vinovați în special de „crime, violuri și terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepție de la această amnistie sunt și cei responsabili de doborârea avionului Boeing al companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morți.

QUIZ:

1. Când a fost anexată Crimeea de către Rusia?

2. Când și-a dobândit Ucraina independența față de URSS?

3. Câți români trăiesc oficial în Ucraina?

4. Ce înseamnă „Ucraina”?

5. Care este lungimea graniței României cu Ucraina?