Cum au „dispărut” câteva mii de firme din industria lemnul în cele 15 zile trecute de la lansarea „Radarului pădurilor”

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Doina Pană, a declarat, într-o conferință de presă la Bistrița, că în această perioadă au cerut acorduri de transport pentru lemn doar 9.000 de agenți economici, alte câteva mii de firme dispărând, ceea ce ridică un „semn de întrebare” legat de activitatea lor de până atunci.

„Radarul pădurilor funcționează foarte bine. Prin sistemul 112 am avut 534 de apeluri, iar în urma lor am descoperit 172 de transporturi ilegale. Dacă lemnul nu are cod unic, nu poate intra într-un depozit. Avem și cazuri în care nu a fost primit lemnul în depozite pentru că nu avea cod unic (…) Până la intrarea în vigoare a Radarului pădurii erau mult mai mulți, cu câteva mii mai mulți. Deci automat rezultă că aveau alt gen de ocupații. Poate că s-au retras din activitate, s-au reprofilat, dar este și acesta un semn de întrebare”, a spus Doina Pană.

Ministrul a explicat că, imediat după ce „Radarul pădurilor” a fost pus în funcțiune „s-a încercat foarte mult” continuarea transporturilor ilegale pentru că mulți au sperat că nu va funcționa.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

„S-a încercat foarte mult la început. Au scăzut între timp numărul transporturilor ilegale. Pe locul întâi într-un top al județelor cu cele mai multe transporturi ilegale sunt Brașovul, cu 16, apoi Sibiul, cu 15 și pe locul al treilea județele Gorj și Hunedoara, cu câte 13 transporturi. Avem și 11 județe în care nu s-a înregistrat niciun transport ilegal și apreciez foarte mult treaba aceasta”, a afirmat Pană.

În ceea ce privește Bistrița-Năsăud, aici s-au înregistrat în perioada monitorizată trei transporturi ilegale, ceea ce situează județul la coada clasamentului.

Ministrul a adăugat că sistemul va fi perfecționat, iar în domeniul său de activitate cel mai probabil extins și în alte sectoare, cum ar fi și cel al apelor.

„Sistemul e foarte bun, poate fi perfecționat în continuare, iar eu personal mă gândesc la faptul că sisteme similare pot fi implementate și în alte domenii, cum ar fi cel al balastierelor. E un sistem care își dovedește eficacitatea și, în orice zonă în care avem semne de întrebare sau reclamații că lucrurile nu merg bine, ar fi benefic. Eu, pe domeniul meu, mă gândesc să merg și spre ape și pentru că am solicitări în acest sens de la pescari, ecologiști și simpli cetățeni. Vreau să încerc un sistem similar pentru balastiere, să se exploateze cât a aprobat Agenția Națională pentru Resurse Minerale”, a spus ministrul.

Întrebată când crede că va deveni funcțional sistemul în domeniul apelor, ea a răspuns: „Trebuie creată o bază de date. La Radarul pădurilor a fost mai simplu fiindcă exista baza de date din 2008, numai că nu lucra în timp real. Eu am îmbunătățit sistemul să poată funcționa în timp real. În 2015 mă gândesc să-i dăm drumul și la cel pentru ape”.

Raportul privind rezultatele obținute în urma implementării sistemului de supraveghere a masei lemnoase cunoscut sub numele de „Radarul pădurilor” va fi prezentat, marți, în ședința Guvernului.