Prooccidentalii ucraineni, învingători în alegerile anticipate, încearcă să formeze o alianță

Primele rezultate oficiale – publicate în noaptea de duminică spre luni – confirmă avansul principalelor cinci formațiuni favorabile unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), dintre care unele sunt naționaliste, dar și faptul că președintele nu va putea să guverneze singur și că va fi nevoit să accepte compromisuri.

Scorul acestora (aproximativ 70% din voturile exprimate) reprezintă un val prooccidental fără precedent de la proclamarea independenței țării, în 1991. Alt semn că țara a vrut să întoarcă spatele trecutului sovietic – comuniștii par să nu mai intre în Parlament.

Aceste alegeri legislative anticipate confirmă o înnoire radicală a puterii în Ucraina, care s-a confruntat în mai puțin de un an cu răsturnarea de la putere a fostului președinte prorus Viktor Ianukovici, anexarea Crimeei de către Rusia și o insurecție a separatiștilor proruși în estul țării care a degenerat în război.

ACTUALITATE Iancu Guda se desparte de Antena 1. Ce l-a nemulțumit

15:34

RĂZBOI UE condamnă ultimul atac al Rusiei asupra Ucrainei și anunță noi măsuri împotriva Kremlinului: „Acte de teroare menite să ucidă cât mai mulți civili”

15:31

Această criză a făcut totodată ca opoziții geopolitice să degenereze în cea mai dură confruntare de la Războiul Rece între Occident și Rusia, acuzată că-i susține militar pe rebelii din bazinul minier Donbas.

Poroșenko a subliniat că ucrainenii au plebiscitat o apropiere „ireversibilă” de Europa, dar și planul său de pace pentru estul țării, o zonă în care confruntările între rebeli proruși și forțele ucrainene s-au soldat cu peste 3.700 de morți potrivit ONU.

Decretarea unui armistițiu pe 5 septembrie, negociat cu participarea Rusiei, nu a permis o încetare totală a confruntărilor armate și a fost criticată de o parte a populației ca o capitulare în fața insurgenților.

– Comuniștii, „măturați”

Publicarea unor sondaje efectuate la ieșirea din secțiile de votare și apoi a primelor rezultate parțiale arată că alegătorii nu au vrut să-i dea toată puetrea lui Poroșenko, ales președinte în mai, din primul tur.

După numărarea a 27% din voturile exprimate, Blocul Petro Poroșenko (21,6%) se află umăr la umăr cu Frontul Popular (21,6%) al premierului Arseni Iațeniuk, care are astfel șanse să fie menținut în funcție. Urmează Samopomici (10,6%), formațiunea alcătuită din tineri activiști și combatanți reveniți de pe front.

Ultimele două formațiuni sunt susținătoarele unei poziții ferme față de separatiști și Moscova, dar nu sunt considerate „partide de război”, cum sunt numite Partidul Radical (7,5%) al populistului Oleg Liașko sau Batkivșcina (5,8%) al fostului premier Iulia Timoșenko.

Foștii aliați ai lui Ianukovici se mențin prin Blocul Opoziției (9,6%), un lucru care nu era așteptat, dată fiind neîncrederea față de regimul fostului președinte. Însă, un fapt istoric, Partidul Comunist (3, %), denunțat de către Poroșenko ca „a cincea coloană” a Moscovei, nu atinge pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.

Alcătuirea exactă a Verhovnei Rada va fi cunoscută târziu, din cauza unui scrutin complex, care amestecă votul național și scrutine locale.

– Coaliție, rapid

Președintele l-a primit încă de duminică seara pe Iațeniuk, care a dat asigurări că o coaliție va fi formată „cât mai rapid, pentru ca Guvernul și noul Parlament să realizeze rapid reformele indispensabile pentru țară”, cangrenată de corupție, aflată într-o recesiune profundă și sub o perfuzie financiară.

Poroșenko a dat asigurări că vrea să formeze o alianță cu Frontul Popular ca „principal partener”, dar deschisă și altor partide.

Capul de listă al partidului Somopomici, Ganna Gopko, a avertizat însă că o eventuală coaliție din care va face parte nu trebuie să fie „proprezidențială, ci proucraineană”, sugerând că formațiunea nu intenționează să-l susțină orbește pe șeful statului.

Nicio fraudă majoră nu a fost semnalată în timpului votului, iar observatorii internaționali urmează să-și prezinte concluziile luni după-amiaza. Numărarea voturilor a fost însă pătată de moartea a trei membri ai Comisiei Electorale din regiunea Kiev într-un accident rutier, în timp ce transportau buletine de vot.

Însă aceste alegeri legislative au fost umbrite de conflictul din estul Ucrainei. Aproximativ cinci milioane din totalul de 36 de alegători nu au putut să voteze nici în Crimeea, anexată de Rusia în martie, și nici în zonele aflate sub controlul separatiștilor proruși, în est. Din totalul de 450 de mandate, 27 nu vor fi atribuite.

La Donețk, principalul fief al rebelilor, locuitorii au ignorat alegerile, așteptându-le pe cele pe care separatiștii le-au anunțat pe 2 noiembrie.

Noul Parlament urmează să adopte reforme radicale, menite să scoată Ucraina dintr-o recesiune profundă, să lupte împotriva corupției endemice și să o apropie de UE, cu care a semnat recent un acord de asociere respins anul trecut de către Ianukovici.

Legislativul urmează să accentueze totodată măsuri dureroase de austeritate solicitate de către creditori occidentali, ca FMI, pentru a salva Ucraina de la faliment, după retragerea susținerii financiare rusești. Situația este agravată de conflictul cu Rusia, care privează țara de gaze naturale.