Isărescu, despre singurul scenariu în care scăderea investițiilor ar fi un lucru bun: Pe termen lung, o disciplină bugetară și fiscală eliberează fonduri enorme

„Dacă este vorba de mai multă disciplină în cheltuirea banului public (scăderea investițiilor – n.r.), chiar dacă pe termen scurt nu înseamnă creștere economică rapidă, înseamnă eliberări de fonduri mari care erau risipite în diverse forme, proiecte nerealiste, corupție, și așa mai departe. Pe termen scurt, influențează creșterea economică. Știți din ce e format PIB, are și componenta G, consum, plus investiții, plus cheltuieli guvernamentale, dacă G ăla e mai mic, cheltuielile guvernamentale, bineînțeles că și creșterea economică este mai mică. Pe termen lung însă, o disciplină bugetară și fiscală serioasă eliberează fonduri enorme”, a spus Isărescu, întrebat cum ar putea ajuta contrucția viitorului buget o execuție bugetară excedentară rezultată din scăderea abruptă a investițiilor publice, care au compensat creșterea cheltuielilor de personal și a pensiilor.

Șeful băncii centrale a arătat că o execuție bugetară mai strânsă pentru inflație este „mană cerească”, ajută la reducerea inflației.

EDITORIALȘtefan Popescu – Miza centrală a negocierilor dintre SUA, Rusia și Ucraina, de la Abu Dhabi: arhitectura de securitate europeană

08:00

LIVE UPDATERăzboi în Ucraina, ziua 1.722. Kievul, zguduit de explozii puternice. Atacul, lansat imediat după încheierea discuțiilor de la Abu Dhabi

07:36

„N-avem ce să mai comentăm aici. Mai ales că noi ne așteptam, fiind an electoral, să se întâmple invers. Ca în orice an electoral, nu de alta. Din punct de vedere al creșterii economice nu este decât un comentariu pe care l-am făcut anterior”, a comentat Isărescu.

Întrebat anterior cum apreciază avertismentul Comisiei Europene privind riscul ca deficitul bugetar să urce în 2015 la 2,8% din PIB fără măsuri fiscale care să ducă la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, Isărescu a lăsat să se înțeleagă că estimarea ar putea fi exagerată, având în vedere că execuția bugetară la zece luni arată excedent bugetar.

„Nu văd, în momentul acesta, un răspuns cuprinzător, în afara situației în care știm ce se va întâmpla până la sfârșitul anului. S-ar putea, datorită performanței mult mai bune pe care o avem în plan fiscal până în luna octombrie, să se regândească și o parte din cheltuielile care erau programate pentru la anul. Și atunci…s-ar putea ca anul viitor să nu fie nevoie…într-un scenariu pozitiv”, a spus Isărescu.

Poziția guvernatorului BNR este ușor mai nunanțată față de alți ani, când pleda pentru mai multă predictibilitate fiscală și pentru necesitatea implementării unor bugete multianuale.

Oficialul BNR a spus că în ceea ce privește decelerarea creșterii economice sunt câteva motive foarte clare, regăsite și în comunicatul BNR, inclusiv o poziție mult mai conservatoare în ceea ce privește cheltuielile publice.

„Vedeți cât de bine îmi aleg cuvintele. Și mai ales cheltuielile publice în domeniul investițiilor (…) Dacă această poziție mai conservatoare este legată și de faptul că există mai multă disciplină financiară și fiscală în ceea ce privește cheltuielile publice, chiar dacă la început impactul nu e bun din punct de vedere al creșterii economice, pe termen lung aceasta este o mare realizare. Pe termen scurt, într-adevăr, când ai o construcție economică cu anumite cheltuieli bugetare și acestea sunt mult mai reduse, impactul asupra creșterii economice nu este pozitiv”, a mai spus Isărescu.

Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp și a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, apreciază Comisia Europeană, cu 10 miliarde lei peste țintă.

„Pentru 2015, deficitul bugetar al României este prognozat să crească la 2,8% din PIB, dacă se asumă că Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Până la data limită pentru elaborarea prognozei, nu a fost trimis niciun proiect de buget pentru 2015. Prognoza a avut în vedere impactul pe întregul an viitor al reducerii contribuțiilor de asigurări sociale, care vor conduce la o pierdere de venituri de 0,8% din PIB pe parcursul lui 2015”, se arată în raportul Comisiei Europene privind prognoza economică de toamnă.

Ținta de deficit convenită de autoritățile române cu FMI și CE pentru 2015 este de 1,4% din PIB, respectiv la jumătate din actuala prognoză a CE, echivalând cu un deficit suplimentar de aproape 10 miliarde de lei.

Comisia Europeană (CE) a redus semnificativ prognoza privind evoluția PIB-ului României în acest an, ca urmare a încetinirii creșterii în cel de-al doilea trimestru, anticipând un avans anual de 2%, față de o creștere de 2,8% estimată în iunie, potrivit prognozei economice de toamnă.

Pe de altă parte, CE estimează că Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1% în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că țara a ieșit din recesiunea tehnică în care a intrat la jumătatea anului.