Întăriri importante constând în armament greu au sosit la Donețk

După o săptămână de la alegerile separatiste organizate – spre marea nemulțumire a Kievului și Occidentului – în teritoriile controlate de către rebeli și care au pus în discuție acordul de pace încheiat în septembrie, ostilitățile continuau în acest conflict care durează de aproape șapte luni și care s-a soldat cu peste 4.000 de morți potrivit ONU.

Jurnaliști AFP au observat duminică după-amiaza un convoi care se îndrepta către Donețk, alcătuit din aproximativ 20 de camioane militare fără numere de înmatriculare, dintre care 14 tractau tunuri, la Makiivska.

FLASH NEWS Tanczos Barna spune cine ar fi marele câştigător dacă ar avea loc alegeri anticipate: „Nu ar fi un lucru bun nici pentru România”

14:45

FLASH NEWS Regizorul Tudor Giurgiu cere bani pentru Oscar, nu doar „mesaje sforăitoare” de la Guvern, după succesul de la Cannes

14:39

Un locuitor a declarat pentru AFP că a văzut trecând, către ora locală 9.00 (8.00, ora României), șapte tunuri de asalt îndreptându-se atât către zona aeroportului, unul dintre principalele puncte firbinți, pe care armata ucraineană și separatiștii și le dispută de trei luni, cât și către Iasînuvata, un nod feroviar și oraș vecin cu Donețkul.

Donețkul a fost zguduit în noaptea de sâmbătă spre duminică, în apropiere de centrul localitățiii, de tiruri care au continuat duminică dimineața, dar cu o intensitate mai redusă.

Tancuri, tunuri, camioane

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) s-a declarat sâmbătă seara „foarte îngrijorată” din cauza prezenței unor convoaie militare și tancuri în estul Ucrainei, în zone aflate sub controlul separatiștilor proruși. „Peste 40 de tancuri și camioane” au fost văzute circulând pe un drum de la periferia Makiivka, au declarat observatori OSCE prezenți în Ucraina pentru a supraveghea aplicarea armistițiului semnat la 5 septembrie între Kiev și separatiști.

Printre acestea au fost văzute 19 camioane militare marca rusească Kamaz, fără numere de înmatriculare, care transportau tunuri de calibrul 122 milimetri și personal în uniforme verzi fără însemne militare. Convoiul era însoțit de șase camioane-cisternă.

Observatori OSCE au văzut, de asemenea, un convoi de nouă tancuri – patru T-72 și cinci T-64 – care se deplasau la sud-vest de Donețk.

„OSCE nu a precizat apartenența acestor echipamente și trupe, dar militarii ucraineni nu au nicio îndoială despre ce este vorba”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt militar Andrii Lîsenko, referindu-se la Rusia.

El a spus că se teme de „provocări” care vizează „să creeze un pretext pentru introducerea în Donbas a așa-ziselor forțe ruse de menținerea păcii”.

Agențiile publice rusești de presă au anunțat, în schimb, că echipamentele aparțin insurgenților, citând lideri rebeli.

Autoritățile ucrainene – care acuză Moscova că înarmează rebelii și trimite trupe din armata naționaă rusă în estul Ucrainei – au denunțat vineri intrarea de pe teritoriul Rusiei a zeci de tancuri, piese de artilerie și trupe.

Aceste informații nu au fost confirmate nici de către Statele Unite și nici de către NATO. Însă Alianța Nord-Atantică a vorbit, totuși, despre o „concentrare sporită de trupe’ rusești la frontiera cu Ucraina.

„Nou Război Rece”

Criza ucraineană – declanșată în urmă cu aproape un an de către o mișcare proeuropeană de contestare, la Kiev, reprimată în sânge și care a antrenat îndepărtarea de la putere a fostului regim prorus – este la originea celei mai importante degradări a relațiilor dintre Moscova și Occident de la sfârșitul Războiului Rece încoace.

De la anexarea Crimeei în martie, Rusia este afectată de sancțiuni economice dure, înăsprite după prăbușirea zborului MH17 – doborât cu o rachetă de tip Buk în iulie – cu 298 de persoane la bord, pe teritoriul controlat de către separatiști proruși, în estul Ucrainei.

Ultimul lider sovietic Mihai Gorbaciov a apreciat sâmbătă că „lumea este în pragul unui nou Război Rece”.

„Vedem noi ziduri. În Ucraina există o prăpastie enormă pe care ei (statele membre NATO) vor să o sape”, a declarat el la festivitățile de marcare a 25 de ani de la demolarea Zidului Berlinului.

Aflat sâmbătă într-o vizită în Ucraina, ministrul olandez de Externe Bert Koenders – a cărui țară este însărcinată cu identificarea victimelor și ancheta privind prăbușirea avionului Boeing de tip 777 malaysian care efectua zborul Amsterdam-Kuala Lumpur – a denunțat alegerile separatiste ca „ilegale” și a apreciat că „nu există motive de anulare a sancțiunilor” impuse Rusiei.

Țările UE urmează să-și analizeze din nou strategia față de Rusia pe 17 noiembrie.