Descoperire excepțională privind existența apei pe Marte

Probele recoltate pe muntele Sharp, din centrul craterului Gale — cu un diametru de 154 de kilometri — conțin aproape în totalitate sedimente depuse pe fundul unui lac și reprezintă indicii ale faptului că pe Marte clima a permis menținerea apei o perioadă foarte lungă de timp.

‘Acest interval a fost suficient de lung pentru ca sedimentele să formeze un munte’, a explicat Michael Meyer, directorul științific al programului NASA de explorare a planetei Marte, relatează EFE. Provocarea care stă acum în fața specialiștilor este de a afla cum s-a format acest munte cu o înălțime de 5 kilometri, format din straturi de rocă, provenind din sedimente și particule depuse de vânt, a adăugat el.

O altă întrebare care își așteaptă răspunsul este dacă intervalul de timp a fost de ajuns pentru a apărea viață microbiană. Cu ocazia unor prelevări anterioare de probe, Curiosity a depistat sulf, azot, hidrogen, oxigen, fosfor și carbon, elemente chimice esențiale pentru apariția vieții.

CONTROVERSĂ WSJ: Ambasadoarea SUA în Grecia s-ar fi lăudat la Forumul de la Davos că ar fi finanțată de magnați greci: „Mă adoră”. Cum ar fi reușit să ajungă la evenimentul lui Eric Trump

00:29

FLASH NEWS Protest în centrul Bucureștiului împotriva mișcării Antifa, organizat de o grupare de ultrași. Ce mesaje au scandat cei aproximativ 100 de participanți

23:30

‘Marte este acum o planetă uscată, aridă și cu vânt, dar odată a fost o planetă formată din apă. Dacă această ipoteză se susține, va schimba pentru totdeauna ideea că umiditatea și căldura de pe Marte au fost fenomene trecătoare, locale sau care apăreau doar în subsol’, a declarat Ashwin Vasavada, cercetător de la Jet Propulsion Lab, din Pasadena. Potrivit acestui specialist, datele admit o explicație mai radicală: atmosfera de pe Marte a permis atingerea pe toată planeta a unor temperaturi superioare punctului de îngheț. ‘Suntem încă departe de a ști cum s-a putut petrece acest lucru’, a mai spus Ashwin Vasavada.

Cercetătorii au în plan să dirijeze robotul către zone din partea superioară a muntelui, încercând în acest fel să afle cum au interacționat atmosfera și apa cu sedimentele și pentru a analiza modificările chimice survenite în lacuri de-a lungul timpului.

Robotul Curiosity, care are o lungime de trei metri, a fost lansat la 26 noiembrie 2011, cu o rachetă Atlas, de la centrul spațial Kennedy, din statul american Florida, și a ajuns pe Marte, în craterul Gale, la 6 august 2012. În următoarele 12 luni, robotul a descoperit albia unui fost râu de apă și a strâns mostre de sol și din atmosferă pe baza cărora oamenii de știință au afirmat că este posibil ca pe Planeta Roșie să fi existat viață cu mii de milioane de ani în urmă. Curiosity și-a terminat, în iulie 2013, misiunea în zona cunoscută drept golful Yellowknife, iar apoi s-a îndreptat către sud-vest, ajungând în septembrie 2014 la baza muntelui Sharp.