Prima pagină » Economic » Ce RISC există ca românii cu credite în euro să pățească ce au pățit clienții care s-au împrumutat în franci elvețieni

Ce RISC există ca românii cu credite în euro să pățească ce au pățit clienții care s-au împrumutat în franci elvețieni

Cum va evolua cursul leu/euro în 2015.

Săptămâna trecută a marcat un moment istoric pentru euro. Pe 14 ianaurie, moneda unică europeană a atins pragul de 1,15 dolari, mai exact paritatea la care a fost introdus euro, în data de 1 ianuarie 1999. „Tânăra” monedă s-a depreciat atunci rapid, ajungând la egalitate cu dolarul la începutul anului 2000, respectiv la 0,83 euro pe dolar doar câteva luni mai târziu, notează The Economist.

La acea dată, Banca Centrală Europeană (BCE) urmărea cu atenție inflație cauzată de creșterea prețurilor produselor de import în timp ce statele membre se temeau de scăderea competitivității. Prin urmare, s-a decis intervenția de urgență pentru salvarea monedei.

Pe 22 ianuarie 2015, BCE urmează să ia o nouă decizie, poate la fel de importantă, decizie menită să ajute economia zonei euro, lovită de data această de deflație. Măsurile de la Frankfurt vor avea un impact semnificativ asupra piețelor financiare și sunt de natură să producă efecte și în România. gândul a stat de vorbă cu mai mulți economiști pentru a vedea în ce măsură ne-ar putea afecta problemele zonei euro, dar și ce așteptări există în legătură cu evoluția cursului de schimb leu/euro, în contextul în care cele mai multe credite din România sunt în această valută.

În noiembrie, creditele acordate gospodăriilor populației în euro se ridicau la echivalentul a 51,8 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Cum a evoluat cursul euro/dolar în ultimul an

Sursă: Bloomberg

Cursul nu va fluctua semnificativ în 2015

Cursul leu/euro nu va suferi fluctuații semnificative, sunt de părere economiștii, în principal pentru că BNR va interveni să apere leul de eventuale deprecieri. Aurelian Dochia, consultant financiar, este de părere că România va merge în continuare „în ritm cu Europa”.

„În raport cu euro nu se vor produce fluctuații atât de bruște cum se întâmplă în raport cu alte monede, francul elvețian sau dolarul (…) Intenția BNR, care nu este o țintă oficială a băncii, este de a rămâne cât mai aproape de euro și de a împiedica fluctuații mari care ar afecta întreaga economie românească într-o măsură mai mare decât fluctuațiile altor monede. Ar crea tulburări destul de mari”, a declarat Dochia pentru gândul.

Cursul de schimb în anul 2015 va rămâne mai degrabă stabil, dar probabil în jurul unui nivel superior celui cu care ne-am obișnuit în 2014, este de părere Radu Crăciun, economist șef BCR, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor.

„Este puțin probabil să revină la 4,45 (lei/euro, n.r.) în condițiile în care este de așteptat ca BNR să folosească o ușoară depreciere a leului în lupta sa împotriva inflației scăzute”, a declarat pentru gândul Crăciun, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu deflație. Mai exact, în decembrie, inflația anuală din zona euro s-a situat la -0,2%, iar cea din UE la -0,1%.

România, pe de altă parte, a înregistrat în luna decembrie 2014 cea mai ridicată rată de creștere anuală a prețurilor din UE, de 1% comparativ cu aceeași lună din 2013.

Economistul șef BCR este de părere că este dificil de anticipat dacă România se va confrunta cu situația unei inflații negative cumulate pe 12 luni, „dar premizele unei inflații foarte scăzute există cu siguranță. Contextul european și scăderea prețurilor la petrol au făcut deja ca țări vecine, precum Polonia și Ungaria să se confrunte deja cu o inflație negativă an la an”, a precizat el.

Deflația, fenomenul opus inflației, presupune o scădere generală a prețurilor, atât a bunurilor și serviciilor, cât și a muncii (salarii) sau a capitalului (dobânzi). Cristian Socol, consilier economic al premierului Victor Ponta, puncta, într-un comentariu în Ziarul Financiar, că pe termen scurt „fenomenul are efecte pozitive nete, dacă procesul este unul de durată mare, sustenabil, efectele negative sunt nete”. Spirala deflaționistă (cu care s-a confruntat Japonia, spre exemplu) este periculoasă deoarece presupune o scădere a cererii, urmată de o scădere a producției industriale. Deflația înseamnă și o scădere a consumului. Populația ar putea amâna anumite achiziții, așteptând ca prețurile să scadă în continuare, în timp ce companiile ar putea alege să reducă investiții dacă acestea s-ar dovedi mai puțin profitabile. Automat, veniturile statului scad.

Economiștii spun că România ar avea soluții pentru a evita o eventuală deflație. Mai exact, prețurile administrative (cum sunt cele la energie), unde statul continuă să intervină, fixându-le la un anumit nivel. Dacă piața s-ar liberaliza, prețurile ar crește, ceea ce ar descuraja instalarea fenomenului deflației.

„Nu cred că suntem în pericol de deflație deoarece mai avem câteva supape de preț care pot fi folosite, cum sunt prețurile administrative care sunt mai mici decât cele internaționale. Am putea folosi acest moment pentru a face acești pași către liberalizare. Acest lucru ar tempera tendința de deflație și am bifa și această reformă fără un efort prea mare pentru consumatori”, a precizat economistul.

Întrebat de gândul dacă România ar putea să se confrunte cu deflație în acest an, Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR) a precizat că „la începutul lunii februarie, vom prezenta raportul asupra inflației. Experții noștri lucrează la acest raport”.

El a adăugat că decizia pe care BCE o va lua pe 22 ianuarie va avea un impact semnificativ la nivel global. Oficialii băncii ar urma să anunțe la următoarea ședință de politică monetară mai multe măsuri de stimulare a economiei, printre care și rexalarea cantitativă. Relaxarea cantitativă este folosită de băncile centrale pentru a stimula economia atunci când măsurile convenționale de politică monetară nu dau rezultate. Mai exact, o bancă centrală poate cumpăra cantități specifice de active financiare de la bănci comerciale și alte instituții private, ceea ce duce la o creștere a valorii acestor active și la o scădere a randamentului (dobânzi) lor, concomitent cu creșterea bazei monetare. BCE ar urma să lanseze un program de achiziții de obligațiuni (titluri prin care statele se împrumută pentru a-și finanța datoria publică) în valoare de aproximativ 550 de miliarde de euro, program menit să convingă investitorii că instituția dispune de instrumente suficient de puternice pentru a revigora economia din zona euro.

„Urmărim cu mare atenție decizia BCE. Impactul acestei decizii va fi global și depinde de suma”, a spus Suciu.

Aurelian Dochia este de părere că decizia BCE nu se va resimți asupra cursului deoarece BNR va compensa prin decizii de politică monetară menite să echilibreze măsurile europene.

„BNR are această idee de a merge în tandem cu zona euro pentru că ne îndreptăm către zona euro, către adoptarea monedei euro. Din acest motiv nu cred că nici măsurile luate de BCE nu se vor simți în curs pentru că vor fi compensate de decizii de politică monetară, de reducere a dobânzii și ale RMO (rezerve minime obligatorii, n.r.)”, a precizat economistul.

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Un comisar european vrea să învețe Oina. De ce sportul iubit de mulți români i-a stârnit curiozitatea
Digi24
„S-a terminat cu izolarea”. Întâlnirea cu Trump și Xi, un triumf simbolic pentru Putin în lupta pentru a restabili statutul Rusiei
Cancan.ro
Ce s-a descoperit pe autospeciala implicată în tragedia de pe Mihai Bravu. Detalii noi în ancheta privind moartea Teodorei, eleva de 17 ani
Prosport.ro
Gabriela Ruse, în costum de baie în Maldive! Imaginile spectaculoase din vacanță
Adevarul
Istoricul Marius Diaconescu: România este cel mai slab punct al NATO pe flancul estic. Europa trebuie să stea pe propriile picioare
Mediafax
Roboți UCIGAȘI: ONU vrea reguli privind armele autonome până în 2028
Click
Cât au plătit Gabriela Cristea și Tavi Clonda pentru două salate, o porție de cartofi prăjiți și două sticle de apă în aeroport. Vedeta a dezvăluit prețurile
Digi24
Nostalgia comunismului, fenomen pe internet. Cum au ajuns clipurile „înainte era mai bine”, făcute cu AI, virale pe rețelele sociale
Cancan.ro
Cum l-a scăpat Cătălin Brînză pe Narcis Bujor de sentimentele Biancăi Iotu! I-a zis clar că
Ce se întâmplă doctore
Cine este Elena Văncică, soția lui Adrian Văncică din „Las Fierbinți”. Cu ce se ocupă și de ce actorul își ține familia departe de public
Ciao.ro
Marius Damian de la Asia Express se topește pe picioare. De ce a slăbit atât de mult
Promotor.ro
Mașina Zilei: Volvo XC60 diesel din 2019, un SUV suedez care îmbină siguranța cu eficiență și confort
Descopera.ro
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât...
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – M-am combinat cu fata de la Meteo
Descopera.ro
Ceva din kimchi ar putea ajuta la eliminarea microplasticelor din intestin
Mediafax Italia
Bifele albastre de pe WhatsApp l-au făcut să piardă procesul!
Mediafax Spania
Crește vârsta de pensionare! De la 1 ianuarie, poți ieși la pensie dacă ai împlinit...