Un lider separatist prorus anunță noi „condiții” pentru Kiev, inclusiv să nu adere la NATO și UE

Pușilin, negociatorul-șef al „republicii populare” de la Donețk (DPR), a declarat pentru Interfax că cele două entități separatiste insistă „în primul rând” asupra anulării tuturor deciziilor conducerii politice și militare ucrainene cu privire la operațiunea „teroristă” din regiunea Donbas.

„Orice reconciliere veritabilă va fi imposibilă atât timp cât aceste decizii și ordine rușinoase și criminale, care au condus la moartea a mii de oameni și la pagubele oribile, sunt în vigoare”, a declarat el.

„Anularea (deciziilor) lor ar fi un act de pocăință din partea oligarhilor de la Kiev, iar populația din Donbas va decide dacă-i va ierta sau nu”, a continuat el.

ALERTĂ Concediile de vară în pericol. Vor fi limitate zborurile în Europa din cauza crizei energetice? Explicațiile unui expert în aviație, pentru Gândul

05:00

MILITAR Cum s-ar putea reintroduce serviciului militar obligatoriu. Condiția care poate schimba legea încorporării peste noapte. Evoluția armatei României: de la batalioanele „agricole” de pe vremea lui Ceaușescu, la unitățile NATO cu militarii profesioniști

05:00

Pușilin a subliniat, de asemenea, că cele două „republici” vor insista ca Ucraina să-și păstreze statutul de stat „nealiniat”, referindu-se la demersurile insistente ale autorităților proocidentale de a adera la NATO și UE.

Un armistițiu a intrat în vigoare la miezul nopții de sâmbătă spre duminică. El este doar un prim pas către încetarea conflictului armat care devastează estul Ucrainei de zece luni.

Comunitatea internațională se întreabă cum va fi implementat și dacă va dura, având în vedere acuzațiile reciproce pe care și le aduc Kievul și separatiștii cu privire la încălcarea încetării focului.

Neîncrederea este puternică de ambele părți, după ce armistițiul precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk, a fost încălcat, iar violențele în Donbas au reizbucnit la începutul anului și s-au intensificat.

Parlamentul ucrainean a decis la sfârșitul lui decembrie să renunțe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei pentru a se apropia de NATO, în condițiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar conflictul cu rebelii separatiștii din estul țării continuă.

După accederea la președinția țării în februarie, când predecesorul său, Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, a fost nevoit să cedeze puterea sub presiunea străzii, Petro Poroșenko a făcut din aderarea Ucrainei la NATO una dintre prioritățile sale în materie de politică externă. Președintele ucrainean și NATO îl acuză pe președintele rus Vladimir Putin că susține militar forțele separatiste din estul industrial al Ucrainei.

În aprilie 2008, la summitul de la București, liderii țărilor NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianței la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia. Dar în 2010, Guvernul prorus al președintelui Viktor Ianukovici a renunțat la acest obiectiv, continuând însă cooperarea cu NATO.

La 21 noiembrie 2013, în cadrul unui summit la Vilnius, președintele prorus Viktor Ianukovici a renunțat la semnarea unui acord de asociere cu UE în favoarea unei cooperări crescute cu Rusia. Acest refuz a declanșat actuala criză, care a început cu mai multe săptămâni de manifestații proeuropene și a determinat fuga lui Ianukovici după o baie de sânge în rândul manifestanților în februarie, urmată de anexarea Crimeei de către Rusia la începutul lui martie.

Conflictul din estul Ucrainei, declanșat în aprilie de separatiștii proruși, a provocat moartea a 5.400 de persoane până în prezent, potrivit ONU.