Ce spune ambasadorul Rusiei la București despre discuțiile Iohannis-Poroșenko pe tema Transnistriei

„Când o parte creează un scut antirachetă, potențialul acesteia crește, iar potențialul celeilalte părți se reduce. Deci aceasta este discrepanța. Am discutat acest lucru. Sper că autoritățile, oficialii care spun că acest sistem e doar defensiv cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun și acest punct de vedere autorităților, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru”, a declarat ambasadorul rus, într-un interviu pentru Agerpres.

Întrebat despre poziția NATO că scutul antirachetă este orientat împotriva amenințărilor din Orientul Mijlociu, ambasadorul răspunde: „Dumneavoastră credeți că e împotriva Orientului Mijlociu?”. „Nu sunt specialist”, răspunde reporterul Agerpres, iar Malginov spune: „Nici eu nu sunt specialist, dar, sincer vorbind, nu am auzit pe nimeni discutând activ despre dezvoltarea unui scut antirachetă în legătură doar cu situația din Orientul Mijlociu. Chiar săptămâna aceasta a avut loc, din câte am înțeles, o conferință în Marea Britanie, unde a participat ministrul de Externe, domnul Aurescu, iar tema acesteia a fost, poate că nu o voi spune exact, ”Scutul Antirachetă și Relațiile cu Federația Rusă”. Nu relațiile cu țările din Orientul Mijlociu, ci relațiile cu Federația Rusă. Pare că toată lumea înțelege ce înseamnă, dar fiecare spune altceva în public. Să o lăsăm așa”.

Oficialul rus mai spune că relația Rusiei cu România este practic inexistentă la nivel politic, fiind vorba doar de schimburi de scrisori sau felicitări, lucru care contrazice situația de acum un an, când existau eforturi de îmbunătățire a acestei relații. În schimb, exporturile românești către Rusia sunt în creștere, în ciuda sancțiunilor impuse de UE și SUA, spune Malginov.

„Sancțiunile sunt ale dumneavoastră, nu ale noastre. Din câte înțeleg, aceste așa-zise sancțiuni nu acoperă toate domeniile. Dacia lucrează în continuare și, în ciuda dificultăților de pe piața mașinilor din Federația Rusă, Logan sau Dacia — avem Renault Logan — e marca ce a suferit cel mai puțin și lucrează în Federația Rusă, asamblează mașini, și să sperăm că o vor face și în continuare. Avem exporturi de mobilă, medicamente, prin urmare există posibilități”, a declarat Malginov pentru Agerpres.

Malginov spune că Rusia a urmărit alegerile din România și că Vladimir Putin l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru victorie, exprimându-și dorința „ca relațiile noastre să fie mai bune”.

„Sperăm ca alături de noul președinte să căutăm oportunități pentru a avea relații mai stabile și mai previzibile în viitor. (…) Unele persoane sunt mai emoționale, mai deschise, alții sunt mai puțin deschiși sau se exprimă mai puțin, dar, cum am spus, pentru noi, relațiile cu România pot fi importante dacă sunt previzibile, dacă sunt bazate pe principii, dacă sunt orientate către îmbunătățirea relațiilor și către o abordare constructivă și dacă avem discuții sincere despre chestiunile cu privire la care avem poziții diferite”, a spus ambasadorul rus, întrebat dacă se așteaptă la o schimbare în relația cu Rusia, o dată cu venirea lui Iohannis la Cotroceni.

Rusia, „nedumerită” pe subiectul Transnistria, după întâlnirea Iohannis-Poroșenko

Oleg Malginov mai vorbește și despre întâlnirea dintre președinții Klaus Iohannis și Petro Poroșenko, de la Kiev, unde liderul ucrainean a vorbit despre o înțelegere de a-și da silința ca Transnistria să se integreze în Republica Moldova. Diplomatul rus spune că aceste declarații, care nu au venit însă din partea lui Iohannis, au stârnit mai multe întrebări decât răspunsuri, la Moscova.

„Președintele ucrainean Poroșenko a folosit cuvântul ‘a dezgheța’, care în rusă are mai multe conotații. Unul dintre ele este ‘să încingi’. Deci, dacă dorința președintelui ucrainean, pronunțată în prezența președintelui român, este de a încinge situația de acolo, e foarte greu de acceptat. Dacă președintele Poroșenko a vrut să spună că dorește să facă procesul de rezolvare a situației din Transnistria, din Moldova, mai eficient, mai activ, ok, noi asta facem în ultimii ani, iar Ucraina, în ultimii 3-4 ani, a fost foarte pasivă”, a spus Malginov.

Malginov amintește că România nu face parte din formatul 5+2 de rezolvare a conflictului înghețat de la Tiraspol, dar că, prin calitatea sa de membru UE și OSCE, ia parte la aceste negocieri.

„Ei bine, prima mea reacție a fost că cei doi președinți au căzut de acord să aibă un soi de format alternativ pentru a rezolva situația, pentru a trece peste, pentru a înlocui acordul 5+2. Este ciudat, deoarece, la nu multă vreme după alegeri, a fost o întrevedere între părțile din Chișinău și Tiraspol pentru a revigora formatul 5+2. Câtă vreme am fost aici am auzit de la liderii politici din România, public, și în discuțiile cu mine, că susțin formatul 5+2, că doresc ca el să fie mai activ, mai orientat către rezultate. Așadar asta nu înțeleg, nu știu ce a fost în spatele acestei declarații și sper că poziția Bucureștiului nu s-a schimbat și continuă să sprijine formatul 5+2„, spune Malginov.

Rusia și NATO

„Am fost mereu preocupați și am exprimat acest lucru deschis, nu de NATO ca organizație, și aș vrea să subliniez acest lucru, nu de NATO ca organizație, dar de extinderea structurii militare NATO către est, structură militară care este foarte aproape de Federația Rusă. Acest lucru nu a fost în conformitate cu înțelegerea la care s-a ajuns între NATO și Federația Rusă la începutul acestei noi faze a relațiilor. Și am arătat acest lucru, dar preocupările noastre nu au fost luate în considerație.

De fapt, abordarea noastră a fost bazată pe principiul că toți actorii din marea zonă europeană trebuie să evolueze și să acționeze pe baza principiului securității egale, care ar însemna să nu întărești securitatea unui jucător, în detrimentul securității altui jucător. (…) Din păcate, anumiți pași făcuți de NATO sau de cele mai importante state membre au fost contraproductivi, îndreptați către distrugerea acestui principiu și securitatea Federației Ruse a fost periclitată”, mai spune Malginov.

Sancțiunile influențează negativ economia Rusiei cu 10-15%

Oleg Malginov susține că sancțiunile impuse Rusiei de SUA și de UE nu sunt corecte și că Rusia nu este implicată armat în estul Ucrainei, ci doar încearcă să participe la rezolvarea situației. De altfel, el neagă că aceste sancțiuni ar avea efecte serioase asupra economiei rusești.

„Ne confruntăm cu o situație economică dificilă în Federația Rusă, pe care economiștii noștri o pun pe seama influenței sancțiunilor în proporție de 10%-15%. Restul este rezultatul unor dezechilibre în dezvoltarea economică în ultimii 20 de ani, când totul s-a concentrat pe dezvoltarea producției de petrol și gaze și pe exportul de petrol și gaze. Înseamnă o economie cu un anumit export monobasic, în legătură cu care economiștii au încercat să ne avertizeze. Dar când vin banii, e foarte greu să începi să faci schimbări, pentru că ai nevoie să faci investiții și să tai anumite beneficii. Acum situația s-a dezvoltat în așa fel încât paradigma economică a țării trebuie schimbată. Trebuie acordată mai multă atenție inovației, mai multă atenție altor industrii, mai multă atenție agriculturii, mai multă atenție dezvoltării sectorului social, educației, sănătății. Da, va fi dificil, dar nu este doar influența sancțiunilor. A fost o necesitate economică. Dar sancțiunile au dat, de asemenea, un anumit impuls.Țara nu poate fi izolată. Rusia caută să dezvolte relații cu alte țări. Știți că mulți oameni de afaceri europeni care își bazaseră afacerile și prosperitatea pe relațiile cu Federația Rusă sunt nemulțumiți, critică deciziile luate. Și sunt dornici să reia relațiile comerciale normale cu Federația Rusă”, spune Malginov.

Malginov anticipează că Rusia va avea greutăți economice timp de 2-3 ani, însă nici oamenii de afaceri din Occident nu vor putea reveni ușor pe piața rusească.

Moldova va suferi consecințe economice pentru opțiunea pro-UE

Malginov vorbește și despre acordul de asociere al Republicii Moldova cu UE, spunând că țara este încă membră CSI, dar a semnat și acest acord, lucru care ar contraveni tratatului CSI.

„Vor fi niște consecințe. (…) Economice. Ei bine, vedeți dumneavoastră, noi de la început am zis tuturor partenerilor noștri, inclusiv celor din Uniunea Europeană, că este contraproductiv să creezi alternative, ori Uniunea Europeană, ori CSI. Am propus să încercăm să vedem cum ne putem apropia în cadrul regimurilor diferite pentru ca țările să nu fie puse în situația de a alege unul sau celălalt. Dar nu a fost luat în considerare și situația a evoluat diferit. (…) Desigur, plănuim, ne gândim, sperăm că relațiile cu R. Moldova vor continua pe baze normale, dar nu putem ignora, de exemplu, discriminarea împotriva presei rusești din Moldova, restricțiile pentru jurnaliștii ruși de a veni la Chișinău, lucru care nu este în conformitate cu standardele europene. Așa că sunt multe probleme și nu putem înțelege de ce să le multiplice. Nu găsim asta ca fiind folositor”, a spus Oleg Malginov.