7 din 10 profesori de gimnaziu sunt angajați pe perioadă nedeterminată

Rezultatele Studiului Internațional privind Procesul de Predare-Învățare TALIS 2013, desfășurat în 34 de țări, arată că, în România, 69% dintre profesorii din învățământul gimnazial sunt femei.

Vârsta medie a profesorilor din învățământul gimnazial din România este de 42 de ani. Doar 14% dintre profesori au vârsta sub 30 de ani, în timp ce 27% au peste 50 de ani.

România se numără printre țările cu cel mai mic procentaj de profesori angajați cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Astfel, 69% dintre profesorii din învățământul gimnazial (70% dintre femei și 67% dintre bărbați) sunt angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, comparativ cu media la nivel internațional, care este de 83%. De asemenea, 92% dintre profesorii din învățământul gimnazial sunt angajați cu normă întreagă, respectiv 93% dintre femei și 88% dintre bărbați, potrivit rezultatelor studiului.

VIDEO Un iaht de peste un milion de euro ar fi fost furat de un român, în Spania. A fost prins după o urmărire spectaculoasă

22:23

INEDIT BND, serviciul german de informații, caută viitori agenți secreți printre gamerii de la Gamescom 2026

22:20

Procentaje mai mici în ceea ce privește numărul profesorilor angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată se înregistrează, între țările participante la studiu, doar în Chile (63%) și în Abu Dhabi – Emiratele Arabe Unite (50%). În Malaezia, toți profesorii sunt angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Datele colectate în cadrul studiului mai arată că, în România, doar 24% dintre profesorii care lucrează cu normă parțială se află în această situație deoarece a fost alegerea lor, restul de 76% neavând posibilitatea de a lucra cu normă întreagă.

Pe de altă parte, în Danemarca, Franța, Olanda, Norvegia, Singapore și Anglia (Marea Britanie), marea majoritate a profesorilor care lucrează cu normă între 85-94% a ales această formă de angajare. La nivel internațional, în medie, jumătate dintre profesorii care lucrează cu normă parțială se află în această situație deoarece a fost alegerea lor.

Profesorii din învățământul gimnazial au, în medie, 16 ani de experiență în activitatea de predare, din care 10 ani în școala în care erau la momentul administrării studiului.

Rezultatele studiului mai arată că 66% dintre profesorii din învățământul gimnazial au absolvit studii universitare de licență, iar 26% au studii universitare de master.

Autorii studiului au mai concluzionat că unele țări se confruntă cu probleme importante legate de îmbătrânirea cadrelor didactice, având un segment semnificativ care se apropie de vârsta pensionării. De asemenea, s-a constatat că vârsta cadrelor didactice are legătură cu momentul plecării profesorilor din unitățile de învățământ. Astfel, nivelurile de abandon tind să fie mai mari în primii ani de predare și scad cu cât cadrele didactice practică mai mult această profesie.

În România, distribuția profesorilor pe grupe de vârstă este foarte apropiată de distribuția medie la nivel internațional. De asemenea, ponderea femeilor în rândul profesorilor (69%) este practic identică cu ponderea medie la nivel internațional (68%).

În ceea ce privește intrarea profesorilor tineri (sub 30 de ani) în sistemul educațional, situația din România este asemănătoare sau mai bună decât media la nivel internațional, cu excepția disciplinelor denumite generic, în studiu, „Științe” și „Tehnologii”.

În învățământul gimnazial din România, numai 6,6% dintre profesorii care au în încadrare cel puțin o oră de „Științe” (Fizică, Chimie, Biologie) au vârsta sub 30 de ani. Acest procent este de jumătate din cel mediu la nivel internațional (12,5%) pentru aceeași grupă de vârstă și aceeași grupă de discipline, putând reprezenta un semnal de alarmă pentru viitorul asigurării personalului necesar predării acestor discipline.

Pe de altă parte, 8,6% dintre profesorii care predau „Tehnologii” au vârsta sub 30 de ani, procent sub media internațională (11%). Procentaje mari de profesori sub 30 de ani (peste 20%) se înregistrează, în învățământul secundar inferior din România, la Limbi străine moderne și Latină. O pondere de peste 15% la aceeași grupă de vârstă este și la grupele de discipline „Lectură, exprimare scrisă și literatură”, „Arte”, „Educație fizică”, „Religie”, „Competențe practice și vocaționale”, potrivit studiului.

În țările participante la studiu, cadrele didactice au în medie 16 ani de experiență în predare, trei ani de experiență în alte roluri educaționale și patru ani de experiență în alte domenii de activitate. În medie, în aceste țări, o treime dintre toate cadrele didactice din învățământul secundar inferior au mai mult de 20 de ani de experiență în predare, reprezentând astfel o proporție semnificativă a cadrelor didactice cu experiență bogată.

Din datele studiului mai rezultă că la nivel internațional, în medie, 93% dintre cadrele didactice spun că sunt pregătite bine sau foarte bine pentru a preda conținutul disciplinelor alese, iar 89% se consideră bine sau foarte bine pregătite în ceea ce privește pedagogia și componenta practică a disciplinelor pe care le predau.

Profesorii din România, alături de cei din Malaezia, se simt cel mai bine pregătiți dintre profesorii din țările participante la studiu. Astfel, 99,8% dintre profesori spun că se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, iar 98,5% declară că sunt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate. Aceste procente sunt peste mediile la nivel internațional, de 93,2% în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, respectiv 88,9% în ce privește pedagogia disciplinei predate.

Profesorii din Finlanda și Japonia spun că se simt cel mai slab pregătiți în aceste domenii. Spre exemplu, doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate și 64% se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate.

Din aceste date rezultă că educația formală a cadrelor didactice (inclusiv formarea inițială) nu îi ajută doar să se simtă mai bine pregătite pentru activitatea lor, dar elementele specifice incluse în formarea respectivă, cum ar fi conținutul, formarea pedagogică și practica la clasă, pot genera, de asemenea, o diferență semnificativă, mai spun autorii studiului.

Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare TALIS 2013 s-a desfășurat sub egida Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și este cel mai mare studiu internațional centrat pe cercetarea mediului educațional. România a participat pentru prima dată la acest studiu, în cel de al doilea ciclu, desfășurat în perioada 2011-2013.

TALIS 2013 s-a desfășurat în 34 de țări de pe cinci continente. Țările participante la studiul sunt: Australia, Israel, Serbia, Brazilia, Italia, Singapore, Bulgaria, Japonia, Slovacia, Chile, Coreea de Sud, Spania, Cipru, Letonia, Suedia, Croația, Malaezia, Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), Cehia, Mexic, Alberta (Canada), Danemarca, Olanda, Anglia (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord), Estonia, Norvegia, Flandra (Belgia), Finlanda, Polonia, Statele Unite ale Americii, Franța, Portugalia, Islanda și România.

În fiecare țară participantă, aproximativ 200 de școli au fost selectate aleatoriu să participe la studiu, pentru fiecare nivel de învățământ pe care țara respectivă l-a ales pentru a fi inclus în analiză. În fiecare școală, chestionarele au fost completate de directorul școlii și de alți aproximativ 20 de profesori selectați aleatoriu.

Fiecare țară a putut opta pentru una sau ambele forme de administrare a studiului: online sau pe suport de hârtie. În România, administrarea studiului s-a realizat online.

În România, la activitatea de pretestare a chestionarelor TALIS au fost selectați să participe 803 profesori din 40 de școli. În etapa principală a studiului, în care au fost administrate chestionarele, au fost selectate să participe la studiu 197 de școli pentru nivelul de învățământ gimnazial și 147 de școli pentru opțiunea PISA-link.

De asemenea, au fost selectați să participe la studiu 3.370 de profesori dintre cei care predau în cele 197 de școli din eșantionul pentru învățământ gimnazial și 3.341 de profesori dintre cei care predau în cele 147 de școli participante la studiul PISA. Rezultatele studiului au fost publicate de OCDE și sunt prezentate și de Centrul Național de Evaluare și Examinare.