BNR către industria cardurilor: Nu vă mai plângeți, că vor veni bănci din afară să ofere serviciile!

Reprezentanții băncilor și ai operatorilor de carduri din România apreciază că reducerea veniturilor băncilor emitente de carduri în urma tăierii comisioanelor interbancare la 0,2% pentru tranzacțiile cu cardurile de debit și 0,3% pentru cele de credit, care se va aplica de la finele acestui an, va afecta semnificativ în special băncile mici, care nu-și vor mai permite să investească în tehnologii noi și vor oferi clienților fie produse foarte simple și ieftine, fie unele mai complexe, dar la costuri mai mari. Un alt risc ar fi ieșirea de pe piață a jucătorilor mici, ca urmare a pierderii unei părți importante din venituri și pentru că n-ar mai ține pasul cu băncile mari.

„Aș vrea să fim puțin mai realiști si să nu vă uitați în oglindă ca fiind doar prestatori de servicii cu carduri. Sunteți prestatori de servicii financiare! Activitatea băncii nu este activitate de carduri, ci de prestare de servicii financiare și în bilanțurile băncilor nu am văzut să fie pierdere. În general sunt profituri, ceea ce înseamnă că, potrivit legislației, există posibilitatea de a încrucișa activitățile la nivelul băncilor astfel încât banca să devină profitabilă”, le-a replicat Ruxandra Avram, șef serviciu în cadrul Direcției Stabilitate Financiară din BNR, într-o conferință organizată cu ocazia a 20 de ani de la emiterea primului card în România.

INCIDENT Peste 2.500 de solicitări în București și Ilfov, în urma furtunii. Sute de case inundate, 456 de mașini avariate și aproape 800 de arbori doborâți

17:35

VIDEO EXCLUSIV Prisada (ANMDMR): Uniformizarea europeană a legislației farmaceutice va accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare

17:30

Ea le-a amintit băncilor și operatorilor de carduri că în anumite țări UE, în special cele nordice, comisionul interbancar este zero, pentru că își permit, având volume foarte mari, circa 90% din tranzacțiile de retail fiind realizate cu cardul.

„Dacă începem să ne plângem și discutăm despre ieșirea de pe piață a unor bănci mici, despre limitarea produselor și a dezvoltării ulterioare, s-ar putea să ajungem într-o situație pe care nu o vom mai putea controla. (…) Este foarte posibil ca, dacă opoziția dumneavoastră de a dezvolta, de a căuta în continuare sursele necesare pentru a dezvolta piața cardurilor va fi frânată, să nu cumva să ne trezim în doi-trei ani cu bănci din țări care sunt dezvoltate din perspectiva instrumentelor de plată electronică, care vor veni fără probleme, printr-o simplă notificare, să-și prezinte serviciile pe teritoriul României”, a spus Avram.

Directorul BNR a spus că, dacă în următoarea perioadă vor fi instituții de credit care vor ieși din sistemul plății cu cardul, vor lăsa locuri libere pentru cei care vor veni din afară. Ca urmare, prima reacție a clienților, mai ales a celor care suntem obișnuiți să utilizeze cardul frecvent și serviciile de internet banking, va fi să migreze spre produsele și serviciile cele mai ieftine.

„Vreau să atrag atenția că, până la a aștepta să se pună în aplicare regulamentul european, va trebui ca toți prestatorii de servicii de plată să-și facă calculul foarte bine și studii, să aplice metodologii de costuri reale și cu perspectivă de dezvoltare a instrumentului în viitor, pentru a evita o migrare masivă a prestatorilor de servicii de afară pe piața locală”, li s-a adresat Avram.

Ea admis că nu va fi ușor în condițiile în care băncile vor pierde anumite sume din reducerea comisioanelor, dar le-a recomandat să aibă alte inițiative care ulterior să conducă la dezvoltare și la crearea surselor, dintre care cea umană ar fi cea mai importantă.

„Cum conștientizăm populația să folosească un instrument facil, care nu-l împovărează de grija de a-i fi furați banii în tramvaiul 21 din buzunarul din spate? Aici va fi marea artă. Dacă nu creăm o populație care să aibă o apetență pentru aceste instrumente de plată, dacă nu creăm condițiile necesare pentru utilizarea instrumentului respectiv, adică rețele extinse de sucursale ale instituțiilor de credit, de echipamente postate peste tot în țară, inclusiv poate o impunere de către Guvern a utilizării de către toți comercianții, indiferent de nivel, a echipamentelor care să permită utilizarea instrumentelor de plată, probabil că nu veți putea atinge într-adevăr cumulul de resurse financiare care să vă ajute ulterior să dezvoltați industria cardurilor mai departe”, a punctat reprezentantul băncii centrale.

Avram a îndemnat băncile să nu se descurajeze, ci să încerce să depășească aceste constrângeri impuse de legislație și să dezvolte segmentul de populație căruia să-i crească apetența pentru utilizarea cardurilor, precum și gradul de bancarizare, care se află la un nivel redus în comparație cu alte state UE.

Ea a menționat totodată că reglementarea va presupune costuri suplimentare pentru bănci față de pierderea provenită din reducerea comisioanelor, prin întocmirea de studii, rapoarte de cost periodice și la cererea Comisiei Europene, precum și metodologii de alocare a costurilor.

Parlamentul European a aprobat în martie regulamentul privind reducerea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru plațile cu cardurile de debit și 0,3%, cu excepția cardurilor business și a celor cu convenții tripartite, urmând să fie publicat în luna mai și să intre în vigoare în termen de șase luni, respectiv la finele acestui an, în noiembrie-decembrie.

Legea națională privind această măsură, aprobată și promulgată deja, are termen de implementare de 12 luni, însă regulamentul european se aplică cu prioritate, astfel că reducerea comisioanelor va intra în vigoare la sfârșitul acestui an, nu în mai 2016, cum prevede legea națională.