Magistrații au decis: Radu Mazăre rămâne în arest preventiv

Magistrații de la Inalta Curte de Casație și Justiție au decis ca Radu Mazăre să fie cercetat în continuare în arest preventiv, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție.

Curtea Supremă a respins cererea fostului primar al Constanței de înlocuire a arestului preventiv cu o altă măsură mai ușoară. Decizia nu este definitivă, relatează presa locală.

Radu Mazăre a fost arestat în 2 aprilie, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații. Tot atunci a fost emis un mandat de arestare și pentru Strutinsky, însă acesta era deja arestat preventiv într-un alt dosar, potrivit MEDIAFAX.

UTILE Cât costă un detector de metale și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026

10:31

NEWS ALERT Trump estimează că operațiunea SUA în Iran se va încheia în 2-3 săptămâni. Cui va reveni responsabilitatea de a menține Strâmtoarea Ormuz deschisă

10:29

Mazăre este acuzat că, în perioada 2006 – 2009, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat și primit circa două milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanța.

Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât și prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste șapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și primărie a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

Și în acest caz, mita ar fi fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă și aceeași firmă controlată de cei doi inculpați, susțin procurorii.