DNA îi pune sechestru pe avere miliardarului Ioan Niculae

Sursele citate au precizat că măsura sechestrului asigurător ar fi fost luată de procurorii DNA în dosarul în care Ioan Niculae, patronul grupului SC Interagro SA, este urmărit penal pentru cumpărare de influență, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, alături de el fiind cercetați Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila, omul de afaceri Said Baaklini, reprezentantul firmei Libarom Agri, și Rajef Sharif Mohammad, reprezentantul Mike Trading.

Ioan Niculae a fost adus din Penitenciarul Găești, unde execută din aprilie o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare, în dosarul „Mită la PSD”.

ENERGIE Și în Republica Moldova carburanții sunt mai ieftini decât în România. Cât costă benzina și motorina peste Prut

05:00

AGRICULTURĂ O nouă criză. Nu doar petrolul trece prin strâmtoarea Ormuz, ci și îngrășămintele. Un blocaj prefigurează o criză alimentară globală

05:00

În dosarul de la DNA, Ioan Niculae este acuzat că, în prima parte a anului 2009, a inițiat și desfășurat activități de corupere, fiind vizați funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, în beneficiul financiar al grupului Interagro.

La începutul lunii decembrie, procurorii DNA au extins urmărirea penală în acest dosar pentru Ioan Niculae, Said Baaklini, Gheorghe Bunea Stancu și Rajef Sharif Mohammad, care la aceea dată era dat în urmărire internațională.

Procurorii susțin că Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, președinte al Consiliului Județean Brăila în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului, în vederea aprobării HG.

„Persoanele care au acceptat influența suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activități de «lobby» să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deși se cunoștea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de «subvenționare». Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislației aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecința directă era că suma necesară unei asemenea facilități fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, potrivit anchetatorilor.

În cursul lunii martie 2009, Said Baaklini ar fi contactat și promis unei persoane care ocupa o funcție de decizie într-un minister că, în cazul în care va realiza intervențiile și demersurile necesare astfel încât să fie adoptat un proiect de hotărâre de guvern ce avea ca scop subvenționarea achiziției de îngrășăminte din producție internă, ceea ce ar fi adus beneficii de peste jumătate de miliard de euro lui Ioan Niculae, acesta din urmă îi va da, prin intermediul său, trei milioane de euro.

„În urma efectuării urmării penale, s-a stabilit că acțiunile inițiate și coordonate de suspectul Ioan Niculae, care a pus la cale un circuit financiar sub aparența unor tranzacții comerciale între Interagro și Libarom, care în realitate nu au avut loc, cu scopul de a externaliza suma rezultată din evaziune fiscală, către o firmă de tip off shore din Insulele Virgine Britanice, au fost sprijinite de reprezentanții firmelor implicate în acest circuit infracțional, mai precis Said Baaklini- reprezentantul Libarom Agri și Rajef Sharif Mohammad- reprezentantul Mike Traiding.

Ioan Niculae este cercetat pentru cumpărare de influență, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani, Gheorghe Bunea Stancu, pentru trafic de influență, Rajef Sharif Mohammad a fost pus sub acuzare pentru complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, iar Said Baaklini, pentru aceleași infracțiuni și pentru cumpărare de influență.

De asemenea, în iulie, procurorii au început urmărirea penală pentru Nicoleta Mariana Toncea, pentru complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. Viorel Bărac, director general S.C. Interagro S.A., Adriana Guță, director economic al firmei, și SC Interagro SA sunt cercetați pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

În dosarul „Mită la PSD, în 2 aprilie, Curtea de Apel București i-a condamnat pe Ioan Niculae la doi ani și șase luni de închisoare, pe Gheorghe Bunea Stancu la trei ani de închisoare, pe Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac la doi ani și șase luni cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Judecătoria Găești a decis, în 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae poate fi eliberat condiționat. Hotărârea a fost contestată de procurorii DNA Ploiești la Tribunalul Dâmbovița, care va lua o decizie definitivă în 22 ianuarie 2016.

Omul de afaceri Ioan Niculae și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu sunt cercetați de procurorii DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro. Niculae este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru și spălare de bani. De asemenea, în dosarul Romgaz-Interagro, Videanu este cercetat de DIICOT pentru că, în perioada decembrie 2008- septembrie 2010, în calitate de ministru, a aprobat, semnat și susținut în Guvern hotărâri ce au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale omului de afaceri Ioan Niculae și a utilizat SNGN Romgaz SA, unitate națională de interes strategic, în interesul privat al firmei acestuia din urmă, Interagro SA.

Libanezul Said Baaklini a fost condamnat, în 4 decembrie 2013, de Judecătoria Sectorului 1, la șapte ani de închisoare în dosarul UCM Reșița, pentru că ar fi cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane de euro, după ce compania i-a vândut patru motoare nefuncționale, la un preț de 50 de ori mai mare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care va da o decizie definitivă în acest dosar.