„Acord politic” între UE și SUA, referitor la transferul transatlantic de date personale

Rezultatul unor „negocieri intense”, noul cadrul anunțat marți de către Comisia Europeană (CE) vizează transferurile transatlantice de date personale între companii și urmează să-l înlocuiască pe cel care a fost invalidat în octombrie de către justiția europeană.

Salutat de mediile economice vizate, acordul a fost însă dur criticat, marți, de către deputații europeni, care se îndoiesc de puterea sa juridică.

Într-o hotărâre răsunătoare cu privire la rețeaua socială Facebook, dar cu aplicare generală, Curtea de Justiție a UE a cerut garanții mai bune cu privire la confidențialitatea datelor europenilor pe tertoriul american.

Datele personale vizate înglobează toate informațiile care permit identificarea unui individ – în mod direct (nume, prenume sau fotografie) ori indirect (număr de securitate socială sau chiar număr de client).

SPORT În cadrul Galei Mari Sportivi ProSport, Ancuța Bodnar, argint cu barca 8+1, și-a anunțat decizia privind retragerea din canotaj

16:12

Magistratul Cătălin Pițu dezvăluie la Gândul Exclusiv tenebrele Revoluției din ’89 și premisele unor noi revolte. “Românii, în prezent, se urăsc atât de mult încât ar fi în stare să se și împuște unii pe ceilalți”

16:00

– Nou „scut”

Regulile anterioare, cunoscute sub numele de „Safe Harbor”, reglementau de aproximativ 15 ani transferurile transatlantice de date. Punerea lor în discuție a provocat un adevărat cutremur pentru mii de companii, de la giganți precum Facebook și până la întreprinderi mici și mijlocii care procesează în Statele Unite datele culese în Europa.

De mai multe luni, ele așteptau un cadru juridic în vederea înlocuirii celui vechi, pe care Comisia Europeană, în loc de „Safe Harbor 2”, a preferat să-l numească „Scut de confidențialitate UE-USA”.

El va proteja „drepturile fundamentale” ale europenilor, a dat asigurări comisarul european însărcinat cu Justiția Vera Jurova și le va oferi întreprinderilor „securitatea juridică de care au nevoie”, a apăsat colegul ei Andrus Ansip, însărcinat cu domeniul Digital, într-o conferință de presă la Strasbourg.

Pentru a răspunde exigențelor justiției europene, Bruxellesul a dat asigurări că acest nou sistem va fi „viu”, adică va fi revizuit anual, în timp ce „Safe Harbor” a făcut obiectul unui acord unic, în 2000.

„Pentru prima dată, Statele Unite au dat UE garanții constrângătoare că accesul” la datele europenilor al autorităților americane „va face obiectul unor limite clare, garanții și mecanisme de supervizare”, a dat asigurări Comisia.

Un „ombudsman” (mediator) va fi numit în cadrul Departamentului de Stat, pentru a urmări eventuale plângeri și solicitări ale cetățenilor europeni cu privire la un acces la datele lor în probleme de securitate națională.

În cazul în care europenii vor considera că datele lor personale au fost încălcate, ei vor putea avea acces, ca „ultim recurs”, la un „mecanism de arbitraj”, mai prevede acordul.

În lumina dezvăluirilor despre practicile serviciilor americane de informații, justiția europeană a stabilit că „Safe Harbor” nu proteja suficient de „ingerințe ale autorităților publice americane în drepturile fundamentale” ale europenilor.

Comisia își dăduse ca obiectiv să ajungă la un acord până la sfârșitul lui ianuarie, în vederea stabilirii unui cadru legal. Ea a preluat astfel o dată-limită stabilită de cele 28 de autorități europene însărcinate cu protecția datelor în UE.

Acestea urmează să se reunească miercuri, la Bruxelles, pentru a trage concluzii, după ce au amenințat că vor recurge la puterea pe care o au de a suspenda sau interzice transferuri de date, în absența unui nou cadru juridic, până la sfârșitul lui ianuarie 2016.

– Fără „bază legală”

Digital Europe, o federație care reprezintă întreprinderi digitale, cu sediul la Bruxelles, a „aplaudat munca negociatorilor europeni și americani”, îndemnându-i să-și transforme acordul într-un document juridic „cât mai repede posibil”.

Însă deputați europeni ca liberala Sophie In’t Veld sau ecologistul (Verzi) Jan Philipp Albrecht au deplâns o „lipsă de claritate” și estimează că noile reglementări vor conduce la noi cazuri în justiție. Nu există „îmbunătățiri cu caracter constrângător juridic”, și-a exprimat regretul Albrecht.

Austriacul Max Schrems, petiționarul aflat la originea hotărârii Curții de Justiție a UE, a pus sub semnul întrebării anunțul de marți. „Scrisori din partea administrației Obama în exercițiu nu sunt în niciun caz o bază legală care garantează drepturile fundamentale” ale europenilor, a denunțat el.