Fost ministru de Externe român: „Discutăm despre un RĂZBOI în Europa”

Fostul ministru de Externe a explicat pentru MEDIAFAX că astfel de atacuri teroriste vor continua în Europa dacă politicienii europeni nu reușesc să se mobilizeze și să creeze instituții de monitorizare a fluxului de imigranți.

De asemenea, el a apreciat că partidele de extremă dreapta vor avea un succes răsunător la alegeri, în curând, dacă situația va continua în ritmul acesta.

De altfel, motivul din spatele acestor atentate este destabilizarea Europei și semănarea neîncrederii populației în instituțiile europene, a explicat Diaconescu, lucru care deja se întâmplă dacă ne uităm la exemplul milițiilor civile instituite în mai multe orașe germane în urma atacurilor din Koln în noaptea de Anul Nou.

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

NEWS ALERT SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE

02:34

Însă, deși Europa „e pusă pe jar” în momentul acesta, fiind vorba de „un război pe teritoriul Europei”, România rămâne un mic paradis al siguranței, nereprezentând o țintă atrăgătoare pentru teroriști, dar nici nu putem exclude posibilitatea unui atac în țara noastră, atrage atenția Diaconescu.

Care sunt efectele imediate ale atentatelor de la Bruxelles de marți dimineață, soldate cu 34 de morți și peste 150 de răniți și ce ar trebui să facă Europa de acum încolo?

„În primul rând, absența capacității decizionale europene aș vedea-o ca pe o primă problemă în aceste discuții. De ce acest lucru? În primul rând lipsa de răspuns la criza refugiaților și absența capacității instituționale de verificare a celor care au intrat în Europa. Toată debandada din ultimul an și jumătate, evident că a permis tranzitul unor grupări și unor persoane îndoctrinate radical care au activat fie celule deja existente, fie au trecut direct la acte de terorism. Lipsa de voință politică pentru înființarea unei agenții europene care să asigure baza de date necesară în ceea ce privește aceste persoane este o problemă. Agenția aceasta europeană ar trebui să asigure cooperarea în ceea ce privește prevenirea, pentru că numărarea victimelor după ce astfel de acte au loc, evident că nu este soluția”, a mai explicat pentru MEDIAFAX fostul ministru de Externe.

În ceea ce privește efectele asupra politicii pe care o va avea Europa de acum încolo față de criza imigranților, Diaconescu spune că în mod normal, aceasta va fi afectată de situație: „În condițiile în care Europa este condusă de politicieni conștienți, în mod normal ceea ce s-a întâmplat ar trebui să aibă un efect în acest sens. În orice caz, nu cred că e normal ca Europa să rămână paralizată, cu instituții blocate și practic, acest război care este importat în Europa, să continue în acest fel”.

Următorii pași pe care ar trebui să-i facă Europa înseamnă „o reacție solidară și coerentă în ceea ce privește refugiații care au intrat în Europa, screening-ul, evaluarea și verificarea, dar și blocarea frontierelor Europei în condițiile în care controlul nu este posibil”.

În al doilea rând, Diaconescu a reiterat nevoia de instituții europene care să permită cooperarea în timp real în toate statele membre, pentru a preveni astfel de situații.

„În al treilea rând, evident, este nevoie de adresarea problemei la sursă, acolo de unde vin acești oameni, dar acest lucru presupune o voință politică clară și cât se poate de coerentă pentru că, dincolo de incitarea din exterior, sunt și surse cât se poate de clare de radicalism în Europa. Ne-am obișnuit să spunem că în Bruxelles, cartierul Molenbeek este necontrolabil din punct de vedere al autorităților. Așa ceva nu poate fi tolerat în continuare. Fără voință politică și lăsând totul în sarcina structurilor de securitate, nu se va realiza o prevenire coerentă”, a spus Diaconescu.

În ceea ce privește vocile care spun că Europa ar trebui să-și închidă granițele față de imigranți, Diaconescu spune că „Europa trebuie să aplice regulile pe care le are și să ia măsurile necesare pentru ca, în primul rând, securitatea cetățenilor europeni să fie apărată”.

Fostul ministru de Externe a susținut că spațiul Schenghen este inoperant acum:”Discutăm despre un acord care nu mai funcționează”.

De altfel, situația aceasta va continua în Europa câtă vreme nu va exista voință și solidaritate europeană pentru reglementarea acestei probleme de securitate. „Astăzi discutăm despre un război pe teritoriul Europei, este o problemă de securitate și este evident că măsurile care trebuie luate se înscriu în această logică a protejării securității”, a spus Diaconescu.

Un efect pe care îl vom vedea foarte curând este succesul în plan politic al partidelor de extremă dreapta, mai atrage atenția Diaconescu.

„Partidele de extremă dreapta vor câștiga foarte serios în următoarea etapă și acest lucru este în egală măsură îngrijorător, pentru că cele două procese radicale se motivează reciproc”, a subliniat Diaconescu.

De altfel, lucrul acesta s-a văzut imediat după atacurile asupra femeilor care au avut loc în mai multe orașe germane în noaptea de Ajun. Cetățenii germani au înființat „miliții civile și au ieșit cu bâtele” în stradă să-și facă dreptate. „Este un argument în plus în condițiile incapacității și slăbiciunii instituțiilor și politicienilor din Europa. Sunt reacții de protecție individuală, de grup, care scapă de sub control, scapă chiar regulilor democratice pe baza cărora e fundamentat grupul”, a spus Diaconescu.

În ceea ce privește posibilele motive din spatele atacurilor teroriste, el spune că „lovesc în inima modernă, dezvoltată, a Creștinismului”.

„Au clar ca scop, instituirea unei stări de teamă la nivelul populației și de neîncredere în capacitatea instituțională europeană de a reacționa în fața acestei frici. Ei practic transmit un mesaj așa cum îl înțeleg și cu mijloacele violente pe care le au la dispoziție”, a spus Diaconescu.

Nu în ultimul rând, el a mai apreciat că posibilitatea ca un atac terorist de acest gen să aibă loc și în România este foarte mică.

„Nimeni nu poate exclude categoric o astfel de situație, dar în orice caz, șansele sunt minime să se întâmple așa ceva în România. Suntem o țară foarte sigură, dar repet, nimeni nu poate spune 100% că, în Europa de astăzi și la nivel global, că astfel de acte nu se pot întâmpla”, a încheiat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.