Primul decret al administrației Erdogan, după instituirea stării de urgență. Lista neagră a instituțiilor din Turcia

Potrivit agenției de presă Anadolu, au fost închise 35 de instituții de sănătate, 1.043 de instituții de învățământ private, cămine, organizații caritabile și 19 sindicate, pe motiv că au legătură cu Fetullah Gulen, considerat de administrația Erdogan o amenințare teroristă.

Măsurile au fost luate în contextul în care președintele turc Recep Tayyip Erdogan a instituit stare de urgență pe o perioadă de 3 luni.Parlamentul turc a aprobat măsura cu o majoritate de 346 la 115 voturi.

Potrivit documentelor oficiale, că funcționarii publici care au legături cu organizații sau formațiuni considerate teroriste vor fi dați afară și nu își vor mai putea găsi de lucru în sectorul public.

EXCLUSIV Susținătorii lui Kovesi îl presează pe președintele Nicușor Dan să se implice în schimbarea legii de numire a șefilor marilor parchete. Gândul prezintă strategia de influențare a numirilor pentru Ministerul Public și DNA, în pregătirea momentului din primăvara lui 2026

16:58

HOROSCOP Cele cinci zodii care vor cunoaște fericirea după Moș Nicolae. Viața lor se schimbă radical

16:56

În plus, s-a mai precizat că membri Forțelor Armate Turce care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale vor fi demiși numai în urma unor solicitări oficiale a Marelui Stat Major și a unei aprobări a Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, jandarmii Gărzilor de Coastă care au avut legături cu lovitura de stat vor fi demiși după aprobarea aceluiași minister.

Tentativa de lovitură de stat a avut loc pe 15 iulie, fiind pusă la care de o facțiune a armatei turce, formată din forțe aeriene, terestre și de jandarmerie. 265 de persoane au murit, 161 de civili și 104 militari, 1.400 de persoane fiind de asemenea rănite, după cum Gândul a relatat.

Guvernul turc a declarat că lovitura de stat a fost organizată de adepți ai clericului musulman Fetullah Gulen.Gulen este acuzat că a încercat să provoace lovitura de stat prin infiltrare în instituțiile turcești, în special în armată, poliție și justiție, formând un „stat paralel”.