Prima ședință CSAT după evenimentele din Turcia. Iohannis: „Turcia rămâne un partener strategic al României”

După finalizarea ședinței CSAT, președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă în cadrul căreia a prezentat principalele concluzii. Printre temele de discuție de la Cotroceni s-a aflat și situația din Turcia, Iohannis subliniind, în acest sens, că „Turcia rămâne un partener strategic al României” și „un aliat indispensabil NATO”.

„Am evaluat situația din Turcia. Ca membru NATO, România este interesată de asigurarea securității și stabilității în regiune, precum și de respectarea spiritului democrației. România s-a poziționat foarte clar față de tentativa de lovitură de stat, condamnând acțiunile împotriva ordinii constituționale. Turcia rămâne un partener strategic al României, un aliat indispensabil NATO, un partener cheie al UE, dar și un actor al cărui stabilitate și ancorare în setul de valori comune euroatlantice este vitală pentru securitatea regională. Sunt convins că partenerii noștri turci sunt conștienți de importanța pe care o are, în acest sens, respectarea instituțiilor și a valorilor democratice”, a declarat Klaus Iohannis.

„Șase state sunt interesate să participe la brigada multinațională”

De asemenea, pe agenda discuțiilor s-a aflat și brigada multinațională decisă la summitul NATO de la Varșovia pentru a fi constituită pe teritoriul României. Potrivit șefului statului, „militarii noștri au propus martie sau aprilie ca și perioadă de constituire a acestei brigăzi multinaționale”, în contextul în care șase aliați s-au arătat interesați de participare. În acest sens, Iohannis a asigurat faptul că vom avea suficienți militari pentru această brigadă.

„În ședința CSAT ne-am concentrat asupra măsurilor necesare la nivel național pentru a implementa deciziile care s-au luat la summitul NATO. Vorbesc aici despre asigurarea condițiilor pentru sprijinul statului gazdă, conform standardelor NATO (…) Asta însemnând că noi suntem statul gazdă pentru brigada multinațională și trebuie să ne pregătim așa cum se cuvine pentru a primi militarii care vin din altă parte, pentru a-i integra în structura de brigadă multinațională. Pe de altă parte, demersurile față de alți aliați înseamnă negocieri pentru a-i convinge să trimită militari în brigada multinațională și la inițiativa de instruire.

În această chestiune pot să vă spun că avem deja răspunsuri favorabile, fără să se fi concretizat adecvat la unele, în ce privește participarea la brigada multinațională de la cel puțin șase aliați. Doi au declarat deja foarte clar cum participă, este vorba despre Polonia care a spus că trimite o campanie și despre Bulgarea care a spus că trimite în jur de 400 de militari în această brigadă. Dar sunt și alții care sunt interesați și avem negocieri pe care pot să le calific drept foarte bune. Vom avea suficienți militari de la mai mulți aliați pentru această brigadă (…) Suntem destul de ambițioși și militarii noștri au propus martie sau aprilie ca și perioadă de constituire a acestei brigăzi multinaționale”, a declarat Iohannis.

„Nu există rațiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă teroristă”

Totodată, evenimentele din Orientul Mijlociu și implicațiile lor în regiune au constituit subiect de dezbatere în ședința CSAT. În acest context, Iohannis a asigurat faptul că „nu există rațiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă teroristă mai sus decât este acum”.

„Am solicitat ca MApN să elaboreze și să prezinte CSAT o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu și propuneri de acțiuni privind relațiile României cu această regiune. În condițiile multiplicării atentatelor din Europa a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României, din perspectiva riscurilor și amenințărilor de natură teroristă. Am fost asigurat de toate instituțiile statului cu responsabilități în materie că nu există, în acest moment, rațiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă teroristă mai sus decât este acum la „Albastru – precaut”, a mai spus șeful statului.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit, marți, la ora 11,00, la Palatul Cotroceni. CSAT a fost convocat în 15 iulie, Administrația Prezidențială anunțând atunci că în cadrul ședinței „se va analiza modul de reflectare a mandatului României în documentele finale ale Summitului NATO din 8-9 iulie a.c., de la Varșovia, și se vor stabili măsurile și acțiunile care trebuie întreprinse pentru implementarea deciziilor adoptate”, potrivit Mediafax.

Președintele Klaus Iohannis declarase, la Varșovia, că summitul NATO a fost un succes, obiectivele aprobate de CSAT fiind atinse, iar România își consolidează poziția că actor regional care contribuie la menținerea stabilității într-o zona cu riscuri și provocări. Printre obiectivele care se regăsesc în declarația finală adoptată de aliați se regăsesc echilibrarea măsurilor de securitatea pe flancul estic, brigada multinațională, respectiv decizia de elaborare de opțiuni pentru prezența avansată marină și aliată în Marea Neagră, dezvoltarea planului de contingență obținut în Marea Britanie și operaționalizarea scutului antiracheta, respectiv integrarea facilității de la Deveselu în sistemul NATO.

În ceea ce privește flota la Marea Negră, plan care a rămas în aer din cauza răzgândirii Bulgariei, discuția s-a amânat până în octombrie la reuniunea miniștrilor apărării.