De ce nu își fac românii pensii private: „În structura românească, speranța este că de tine vor avea grijă ceilalți”

Cetățenii din țările vestice, locul unde s-a născut ideea sistemului privat de pensii, și-au bazat întotdeauna o bună parte a așteptărilor în materie de pensie pe acest tip de sisteme. Astfel, ei au crescut într-un mediu în care s-au obișnuit încă de mici cu ideea economiilor de acest fel pentru bătrânețe. Adoptarea sistemului privat de pensii, într-o formă sau alta în funcție de țară, a condus la crearea unui individ independent, adept al unei culturi a autonomiei, care nu așteaptă ca ajutorul să vină de la ceilalți, ci apelează la toate mijloacele pe care le are la îndemână pentru a economisi pentru propriul viitor și a reduce dependența de stat sau de alții.

„Ideea de pensie privată vine, practic, din spațiul vestic în care există modelul individului autonom care se presupune că este responsabil să aibă grijă de el. Astfel încât, atât timp cât este activ, în cazul lui există această mentalitate de a investi pentru viitorul lui și pentru viitorul copiilor, în pensii private, în fonduri de educație și așa mai departe”, a explicat pentru Gândul sociologul Daniel David.

FLASH NEWS Zelenski nu găsește omul potrivit pentru Washington. Postul de ambasador al Ucrainei rămâne vacant

16:27

CONTROVERSĂ Întrebare Gândul. Cum se apără ministrul Pîslaru de la Muncă de ministrul Pîslaru de la Investiții UE, care îl ceartă pentru iresponsabilitatea față de angajații de la fonduri europene. Ziarul i-a pus pe cei „doi” miniștri față în față

16:25

În România, sistemul privat de pensii și-a făcut simțită prezența începând cu anul 2007 prin lansarea pensiei facultative urmată, un an mai târziu, de introducerea pensiei obligatorii. Este, deci, un model despre care nu se poate spune că a ajuns la „maturitate”. Chiar dacă specialiștii din domeniul financiar spun că, odată introduse, aceste sisteme au nevoie de 30-40 de ani, adică durata unei cariere profesionale, pentru a ajunge la maturitate, în cazul românesc, adoptarea acestui model de economisire se lovește și de o graniță care depășește sectorul financiar/economic de adaptare. Vorbim aici despre cultura și mentalitatea românească. Aceste două constante influențează foarte mult modul de raportare a românilor la sistemul pensiilor private.

„În structura noastră românească, mai colectivistă, speranța este că de tine, în viitor, vor avea grijă ceilalți, în primul rând familia și rudele. Astfel, noi nu am avut niciodată această practică de a salva bani pentru perioada de pensionare. Cred că aceste comportamente sunt aproximate de cultura colectivistă versus cultura individului autonom”, este părerea sociologului Daniel David.

Românii se așteaptă ca bătrânețea să le fie marcată, de ajutorul venit din partea copiilor și rudelor,dar mai ales pe stat. Vedem sau am văzut aceste exemple în propriile familii, iar această atitudine este cu atât mai periculoasă cu cât ea este transmisă din generație în generație, exact așa cum nu ar trebui pentru ca o modalitate de economisire cum este sistemul privat de pensii să ajungă să fie integrat și acceptat în societate.

Astfel, chiar dacă tinerii au acces la foarte multe informații cu privire la produsele moderne și benefice din domeniul financiar, ei sunt tentați să preia exemplele pe care le-au văzut în familiile lor și, dacă părinții nu și-au însușit acest tip de economisire, nici ei nu sunt siguri dacă ar trebui să o facă sau nu. În acest sens, sunt foarte importante acțiunile care țin de propagarea educației financiare.

„Problema este și cu tinerele generații. Indivizii tineri au deja o mentalitate mai autonomă, dar practicile instituționale sunt luate de la părinți. Deoarece părinții nu sunt foarte deschiși sau nu au fost deschiși către acest sistem, nici ei nu sunt foarte deschiși, deși au un profil autonom. De aceea, este foarte important ca pe profil autonom să apară aceste instituții care să promoveze ideea de pensii private, să arate beneficiile lor, să arate modele care există în spațiul vestic”, explică sociologul, care punctează importanța apariției unor instituții abilitate care să promoveze conceptele noi, moderne și benefice din domeniul financiar și să reușească să facă o minimă educație financiară populației. „Mentalitatea se poate schimba pas cu pas. Mentalitatea se va schimba schimbându-se generațiile, creând înstituții noi. Au apărut și pe piața românească instituții care promovează pensiile private. Pas cu pas, treptat, se va ajunge la maturitate din acest punct de vedere”, susține acesta.

„Educația financiară și dezvoltarea unei culturi a economisirii sunt esențiale pentru ca românii să devină tot mai preocupați și să afle cum își pot asigura o bătrânețe liniștită din punct de vedere financiar. E important ca educația financiară să înceapă cât mai devreme, încă din școala primară sau chiar din grădiniță, ajutând copiii să-și însușească, într-un limbaj ușor de înțeles și într-un mod distractiv, principii financiare sănătoase pentru viitor. Pe segmentul pensiilor, spre exemplu, NN  a creat platforma Pensiopedia.ro care explică românilor, într-un limbaj prietenos adaptat tinerilor, tot ce au nevoie să știe despre pensie. Tot aici, ei pot verifica dacă pensia lor obligatorie e sau nu administrată de NN”, crede Raluca Țintoiu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și directorul NN Pensii, cel mai mare administrator de fond privat de pensii.

Adaptarea la modelele financiare promovate de spațiul vestic este un punct cheie și în ceea ce privește integrarea noastră cât mai armonioasă în comunitatea dominată de ideile din acest spațiu.

„Eu cred că într-o lume modernă și în spațiul în care vrem să ne integrăm – noi vrem să ne integrăm în spațiul vestic -, toate instituțiile sunt tributare individului autonom. Și dacă n-o să ne repliem, o să fim parte a spațiului vestic, dar nu o să fim niciodată bine integrați în acesta. Repet, acesta este modelul spațiului în care noi ne-am integrat și dacă nu-i preluăm obiceiurile, o să fim izolați de acest spațiu”, explică sociologul.

Peste 400.000 de români au optat pentru o pensie privată facultativă

Sistemul pensiilor private atrage, de la an la an, tot mai multe persoane care, îngrijorate de viitorul pe care-l vor avea pensiile de stat, optează pentru o pensie privată.

Potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), numărul persoanelor care au optat pentru Pilonul III de pensie a fost de 404.259 la finalul lunii septembrie a acestui an, în creștere cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare pondere a celor care au optat pentru o pensie facultativă s-a înregistrat la categoria de vârstă de peste 45 de ani, cu un număr total de 203.169 de participanți, conform datelor publice, urmată de categoria 30-44 de ani cu 171.357 persoane.

Totuși, este nevoie de eforturi suplimentare din partea autorităților responsabile pentru ca România să ajungă la nivelul statelor în care sectorul pensiilor private este dezvoltat și unde cetățenii înțeleg importanța acestui tip de economisire și se îngrijesc de viitorul lor în fiecare zi.

„Vestea bună este că în ultimii ani dezvoltarea culturii financiare în România a început să devină tot mai mult o prioritate, cu obiectivul de a-i ajuta pe români să-și planifice și gestioneze mai bine bugetul și să economisească pentru viitor. În segmentul pensiilor, cred că vom continua să vedem inițiative de informare și conștientizare a importanței economisirii prin intermediul unei pensii private, cu implicarea tot mai vizibilă a tuturor actorilor din piață, de la autorități și administratori de fonduri și până la angajatorii care își pot sprijini angajații să-și suplimenteze economiile prin intermediul unei pensii private facultative”, a subliniat Raluca Țintoiu, președintele APAPR și directorul NN Pensii.