„Bine ați venit în Municipium Aelium Naponcense ab Imperatore Hadriano Conditum (117 – 138)”. Mesajul cu care Boc vrea să-i întâmpine pe vizitatori

Emil Boc a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că decizia a avut la bază propunerea formulată de o comisie de experți de la Facultatea de Istorie a UBB.

„Pentru a găsi o soluție la problema indicatoarelor de la intrările în Cluj-Napoca m-am adresat UBB și am cerut un punct de vedere privind modul de rezolvare care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică și europeană a orașului. Experții de la Facultatea de Istorie – Ovidiu Ghitta, Mihai Bărbulescu și Radu Ardevan, propun pentru intrările în oraș indicatoare multilingve cu denumirile în română, maghiară și germană – Cluj-Napoca, Kolozsvar, Klausenburg, la care se adaugă o inscripție în latină cu prima denumire de la ridicarea la rang de municipiu, probabil în anul 124 d. Hr – Municipiul Aelium Naponcense ab Imperatore Hadriano Conditum (117 – 138) – care să reflecte dimensiunea istorică din antichitate până în prezent. Aceste denumiri vor fi amplasate pe panouri stardard prevăzute de lege pentru intrările în localități și vom începe demersurile pentru amplasarea acestora”, a spus Boc.

Potrivit acestuia, odată decizia luată, se sting și conflictele juridice din acest caz după ce Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-napoca în luna februarie să amplaseze indicatoare și în limba maghiară, astfel că municipalitatea nu va depune recurs.

„Primul oraș declarat oficial municipiu pe teritoriul de astăzi al României a fost Clujul. Soluția găsită este validată științific și istoric, este una care unește, nu dezbină, am obligația să respect trecutul, dar și să îndrept comunitatea spre viitor, este o soluție europeană care să consolideze statutul de oraș multilingv, tolerant, pașnic, civilizat. Clujul este un model al artei de a trăi împreună”, a mai spus Emil Boc.

Tribunalul Cluj a decis, în 21 februarie, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuțe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca și cu denumirea în limba maghiară a orașului.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, declarase atunci, corespondentului MEDIAFAX, că magistrații au admis o cerere de amplasare a plăcuțelor bilingve formulată de Asociația Minority Rights.

„Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligația de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripționarea pe aceleași tăblițe indicatoare a denumirii localității Cluj-Napoca și în limba maternă a minorității etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.