Mircea Cărtărescu, despre textele care i-au apărut în manuale: „Sigur că acordul mi l-au cerut, dar au ales ce au vrut ei și…”

Aflat la Constanța, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității Ovidius, Mircea Cărtărescu a declarat, într-o conferință de presă, că nu i-a cerut nimeni, vreodată, dintre cei care alcătuiesc manuale școlare, să-și dea cu părerea în privința textelor care-i sunt preluate.

„Sigur că acordul mi l-au cerut. Au ales ce au vrut ei și, cu unele dintre textele care sunt în manualele școlare, din ce am scris eu, sincer vă spun, nu mă mândresc. Puteau fi alese texte mai bune. Unele dintre ele au fost de fapt bucăți din scrieri mai lungi și aici ar fi trebuit să fiu consultat. Pentru că dacă se ia o bucată din >, de pildă, cum există în unele manuale de liceu, în afara unui anume context, dacă nu îi dai, dacă nu decupezi un fragment cu o anumită rotunjime, vă spun sincer că nu se înțelege nimic. Și de multe ori se întâmplă acest lucru”, a spus Cărtărescu, precizând că i-ar sfătui pe cei care alcătuiesc manuale, când sunt situații de felul acesta care implică autori contemporani, aceștia să fie consultați.

„Clasicii nu mai pot să spună, săracii, nimic. Autorii contemporani ar trebui să fie consultați, sau să indice ei ce texte ar dori să fie în manuale, pentru că sunt texte care nu se potrivesc cu vârsta copiilor câteodată, nu se potrivesc cu psihologia lor, nu sunt cele mai interesante pentru vârstele respective”, a explicat el.

LIVE Președintele Nicușor Dan: România contribuie la o apropiere atât a Moldovei și a Ucrainei dar și a țărilor Balcanilor de Vest la UE

09:33

AUTO carVertical: Peste 85% dintre mașinile importate din Belgia și verificate în România anul trecut aveau înregistrări de daune

09:31

Cărtărescu a povestit că fiul său adolescent nu este un fan al cărților sale, pe care le consideră prea „lente”, iar „copiii de azi sunt copiii ecranelor”.

„Fiul meu, de 14 ani, spune întotdeauna: > (…) Pentru tinerii din acest moment, este mai dificil să asimileze texte literare. Nu vreau să-i condamn. Cei mai mulți sunt foarte inteligenți și foarte drăguți. Am lucrat toată viața mea cu oameni tineri și astăzi fac același lucru, însă percep altfel și timpul și textele și tot ce ține de formarea de sine. Copiii de azi sunt copiii ecranelor. Pentru ei pagina nu mai semnifică foarte mult, fiindcă nu seamănă cu un ecran. Dacă sunt tentați să citească citesc, tot pe device-uri citesc, pe telefon sau pe tabletă. E foarte bine și așa, numai să o facă”.

Mircea Cărtărescu este de părere că cele mai multe manuale școlare sunt extrem de conservatoare, „în sensul că multe dintre textele propuse copiilor nu mai au o legătură evidentă cu lumea lor”, copiii nemaiînțelegând cu ușurință ce se întâmplă în aceste zone rurale pe care le descrie literatura „mai clasică”.

„Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să apelăm, cu bun simț, la clasici, pentru că clasicii de asta sunt clasici, că au rezistat de-a lungul timpului. Nu tot Sadoveanu se mai poate prezenta copiilor de astăzi, dar anumite texte din Sadoveanu, inteligent alese, ar fi minunate. Nu tot Eminescu poate să le spună ceva elevilor, dar anumite texte, tot așa, nu neapărat cele mai cunoscute, pot fi alese de un profesor sau de un alcătuitor de manuale, care știe într-adevăr despre ce e vorba. Și aceste texte clasice trebuie mixate cu texte moderne, după părerea mea, cu texte contemporane, de scriitori contemporani. Câți scriitori sub 50 de ani, mă întreb, există în aceste manuale? Cred că nici nu există sub 50 de ani”, a mai spus Cărtărescu.

Scriitorul consideră că poeții și prozatorii care au acum în jur de 40 de ani sunt foarte interesanți și multe dintre textele lor ar putea plăcea copiilor.

„Nu toți sunt numai erotici și violenți. Mulți sunt absolut minunați”, a mai spus Cărtărescu, apreciind că ar trebui făcut un „compromis între literatura clasică și cea de azi”.

Mircea Cărtărescu a primit, luni, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius” din Constanța (UOC), pentru întreaga activitate în domeniul literaturii și științelor umaniste.

Scriitorul s-a născut pe 1 iunie 1956 în București. A absolvit Facultatea de Limba și literatura română a Universității din București în 1980. În prezent este Profesor doctor la Catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere, Universitatea din București. Este poet, prozator, critic literar și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România și al Parlamentului Cultural European. Este autor a peste douăzeci și cinci de volume personale și este prezent în numeroase volume colective și antologii.