Sfatul lui Băsescu pentru Iohannis. Ce ar face fostul președinte dacă ar avea pe masă cererea de revocare a șefei DNA

Procurorii CSM au motivat avizul negativ dat cererii de revocare a șefei DNA, făcută de ministrul Justiției, menționând, printre altele, că „în solicitare nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate”.

Documentul are 51 de pagini, prima parte a motivării conținând susținerile celor două părți: ministrul Justiției și procurorul șef al DNA.

Secția pentru procurori a CSM a explicat în motivare că legea „instituie un cadru legal privind revocarea din funcțiile de conducere, stabilind nu doar situațiile în care aceasta poate interveni și titularii propunerii, ci și aspectele ce trebuie analizate cu ocazia verificării celor patru compoenente manageriale: organizarea eficientă a activității, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilității și aptitudini manageriale”.

„Se constată că, în cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată. Se observă existența unei enumerări generice a componentelor manageriale, fărtă o individualizare concretă: a resurselor nelegal folosite, a deficiențelor comportametale, a atribuțiilor neîndeplinite sau a aptitudinilor manageriale inexistente sau manifestate defectuos”, se precizează în document.

Secția pentru Procurori a susținut, referitor la deciziile CCR, că acestea vizează o conduită viitoare.

„A imputa unei astfel de autorități (și implicit conducătorului său) o conduită adoptată anterior pronunțării deciziei Curții echivalează cu o sancțiune față de lipsa de previziune a soluțiilor viitoare ale instanței constituționale. Or, Secția constată, pe de o parte, că jurispridența CCR a cunoscut modificări ale practicii sale anterioare, iar, pe de altă parte, că o decizie de acest fel prin care CCR analizează cadrul legal de efectuare a unei anchete penale, prin raportare la fapte vizând adoptarea unui act normativ, nu se regăsea până la acel moment în jurisprudența sa”, se menționează în document.

Secția pentru procurori susține că deciziile CCR nu pot constitui un motiv de revocare.

În ceea ce privește susținerea ministrului Tudorel Toader, referitoare la faptul că Kovesi ar fi contestat actele și autoritatea CCR în cadru unei întâlniri cu magistrați din străinătate – Republica Moldova, procurorii CSM spun că nu poate fi echivalată cu o contestare.

De asemena, referitor la acuzația de contestarea a autorității Parlamentului prin critici aduse proiectelor de legi, Secția pentru procurori a constatat că nu este o critică ci sunt „simple constatări cu privire la impactul anumitor modificări legislative asupra unor anchete penale”.

Secția pentru procurori a CSM a trimis avizul negativ dat în cazul cererii de revocare a Laurei Codruța Kovesi la Cotroceni.

„În urma avizului nefavorabil privind propunerea ministrului justiției de revocare a doamnei Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii aduce la cunoștința opiniei publice faptul că hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată și înaintată decidenților pentru a dispune măsurile legale”, transmite CSM.

Ministrul Justiției a  comentat, că procurorii din CSM au luat o hotărâre rapidă, „instant”.