Mesajul premierului Dăncilă, la moartea „unui mare patriot” român

„M-a întristat vestea plecării dintre noi a istoricului și academicianului Dinu C. Giurescu. A plecat un om de cultură de o valoare excepțională, un mare patriot care și-a dedicat viața cu onestitate și credință României. Să prețuim îndemnul domniei sale de a rămâne uniți ca neam și să transmitem mai departe generațiilor viitoare iubirea față de țară. Transmit condoleanțe familiei îndoliate!”, a transmis Viorica Dăncilă.

Academicianul Dinu C. Giurescu a murit la vârsta de 91 de ani, a declarat pentru MEDIAFAX biroul de presă al Academiei Române.

Născut pe 15 februarie 1927, în București, Dinu C. Giurescu a fost politician român, deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator.

ULTIMA ORĂ Bucureştenii nu se grăbesc să-şi aleagă primarul general. Procentele înregistrate de AEP sunt la jumătate, în 2025, raportat la aceleaşi ore, în 2024

12:27

SOCIAL Ce se schimbă la pensii din 2026. Noua formulă de calcul a vechimii în muncă

12:24

A fost fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu.

Licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, în 1950, a obținut în 1968 titlul științific de doctor în istorie.

A fost profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie, în perioada 1968 – 1987 și președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979 – 1985 și din 1991).

A fost profesor la Universitatea București, la Facultatea de Istorie, între anii 1990 – 1997.

A fost membru titular al Academiei Române din 2001 și membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.

În aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, funcție pe care a deținut-o un an.

Printre lucrările pe care le-a scris se numără „Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”, Studii și Materiale de Istorie Medie; „Istoria ilustrată a românilor” (1981), în colaborare cu Constantin C. Giurescu, „România în al doilea război mondial” (1999); „Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002) etc.