Cristian Boureanu, audiat peste 10 ore la DNA. Fostul deputat este acuzat de trafic de influență

La intrarea în sediul DNA, Cristian Boureanu le-a declarat jurnaliștilor că a venit pentru a rezolva anumite „chestiuni tehnice”.

Fostul deputat s-a prezentat și marți la sediul central DNA, fiind audiat câteva ore.

Procurorii DNA nu au oferit detalii referitor la motivul pentru care Cristian Boureanu s-a prezentat la sediul central al Direcției.

În același dosar este vizat și fostul ministru Sebastian Vlădescu, în cazul căruia președintele Klaus Iohannis a încuviințat cererea DNA de urmărire penală pentru luare de mită.

Dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată București-Constanța, în care procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală în cazul fostului ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, solicitare ce a fost avizată de către președintele Klaus Iohannis, a fost înregistrat la DNA în anul 2017, potrivit unui răspuns al Direcției la o solicitare MEDIAFAX.

DECLARAȚII EXCLUSIVE Amenințarea inteligenței artificiale. Cum afectează „factorul AI” piața muncii din România. Cristian Jura (CNCD): „Numărul mare de litigii nu va face decât să accelereze procesele de automatizare”

06:00

CONTROVERSĂ „Noaptea ca hoții”. Guvernul Bolojan a dat peste noapte o OUG care dă peste cap regulile din imobiliare. Unii notari au amânat „semnarea”, iar cumpărătorii s-au trezit că sunt „restanți” la plata impozitelor și nu pot să își ia casă. Ce urmează

06:00

Procurorii nu au menționat în comunicatul de presă dat care este numele companiei care ar fi dat mita. Din informațiile publice reiese că asocierea de firme Swietelsky – Wiebe – Takenaka este constructorul lucrărilor.

De altfel, autoritățile austriece au efectuat o serie de percheziții în sedii ale firmei de construcții Swietelsky, în cadrul anchetei asociate dosarului fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, relatează site-ul Nachrichten.at. Perchezițiile au avut loc săptămâna trecută în sedii din orașul Linz ale companiei de construcții Swietelsky.

Este vorba de o anchetă efectuată de Direcția austriacă pentru infracționalitate financiară, a confirmat Adolf Scheuchenpflug, directorul companiei Swietelsky.

Investigația vizează foști angajați ai companiei suspectați că au „acționat în mod ilegal” în legătură cu atribuirea unor contracte publice în România în urmă cu câțiva ani, precizează firma Swietelsky.

Compania Swietelsky este specializată în construcții feroviare, rutiere și civile. În anul 2008, compania avea peste 6.000 de angajați, iar în anul fiscal 2005-2006 a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro. Grupul este prezent și în România, prin compania Swietelsky Construcții Feroviare, care a avut în 2008 o cifră de afaceri de 113 milioane de lei și 193 de angajați. De asemenea, grupul mai deține și compania Drumserv Târgu Mureș și 50% din compania Asfalt Dobrogea, care a inaugurat în noiembrie 2008 cea mai mare stație de asfalt din România, în zona industrială a localității Ovidiu, județul Constanța, în urma unei investiții de cinci milioane de euro.

În acest dosar, procurorii DNA îl acuză pe Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor, că ar fi luat mită de două ori, în timp ce era membru al Guvernului. Alte patru persoane, printre care și Cristian Boureanu, sunt cercetate în dosar sub control judiciar pe cauțiune. Astfel, Mircea-Ionuț Costea, fost angajat al Ministerului Finanțelor, este acuzat de trafic de influență și complicitate la luare de mită, având stabilită o cauțiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., acuzată de trafic de influență și complicitate la luare de mită, trebuie să plătească o cauțiune de 1.000.000 euro. Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, este acuzat de trafic de influență, având de achitat o cauțiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită, are o cauțiune de 500.000 euro. Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii, menționând că activitatea infracțională s-ar fi desfășurat în două etape.