Jumătate dintre profesorii României cred în DICTATURĂ, RASISM, HOMOFOBIE și INTOLERANȚĂ

Studiul Educație pentru democrație în școlile din România a fost realizat de Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică și și-a propus să descopere care sunt atitudinile, valorile profesorilor, nivelurile de implicare civică, cele de toleranță socială și cum văd cadrele didactice sistemul educațional din România.

Rezultatele studiului ar trebui să pună serios sub semnul întrebării bazele învățământului românesc. Specialiștii Universității din Cluj au intervievat 1.427 de profesori din România, de la care au încercat să afle care sunt părerile lor în legătură cu aspecte sau subiecte dezbătute în societate.

TENSIUNI Iranul refuză să redeschidă Strâmtoarea Ormuz fără un acord cu SUA. Ce condiții pune Teheranul

10:41

ACCIDENT Tragedie pe străzile din România! Accident grav pe DN6. O persoană a murit

10:31

Cercetarea a scos la iveală că:

– 45% dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial;

– 40% dintre ei se declară pentru pedeapsa cu moartea;

– 40% sunt de părere că homosexualitatea nu poate fi acceptată.

Un alt rezultat arată că:

– unul din trei dascăli nu vrea să fie vecin cu persoane de etnie romă (42,5%);

– nu vrea să aibă de a face cu membri ai comunității LGBT (38,3%);

– nu vrea să aibă de a face cu persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%);

– nu vrea să aibă de a face cu cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33,1%);

– peste 50% dintre respondenți îi resping pe cei care consumă droguri sau sunt depedenți de alcool.

În urma studiului, a rezultat faptul că profesorii care predau în școli din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din zonele rurale. Excepția se înregistrează atunci când este vorba despre persoanele de etnie romă, unde diferența dispare.

Profesorii au cea mai mare încredere în Armată (79%) și Biserică (62%), iar la polul opus sunt partidele politice (7%), Parlamentul (14%) și televiziunile cu doar 17%.

Profesorii cred că învățământul autohton este superior celui din țările vestice, în timp ce 61% dintre profesori consideră că sistemul de educație de dinainte de 1989 avea o calitate superioară celui actual. Este remarcabil și faptul că plasarea în mediul rural nu influențează negativ aprecierea pozitivă a sistemului de educație.

Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.

Astfel, profesorii tind să fie mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a persoanelor de rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă diferită, însă au atitudini mai tolerante față de homosexualitate și avort, două dintre temele care generează în mod frecvent controverse în societatea românească.

Peste 60% dintre profesori și-au exprimat dezacordul în privința acordării în România a permisiunii ca persoanele de același sex să se căsătorească, iar mai mult de o treime dintre profesori consideră că homosexualitatea nu este niciodată justificată.

Recomandările cercetătorilor

Creștere substanțială a finanțării învățământului, în primul rând a salariilor pentru profesorii debutanți, pentru cei care lucrează cu elevi din categorii vulnerabile și pentru cei care predau în mediul rural.

Standarde mai stricte privind condițiile minimale pentru profesare, iar acestea ar trebui să fie aplicate uniform în raport cu nivelul școlar, tipul de localitate, și mediul social în care se află școala.

Pregătirea pentru profesie realizată în școli și în universități este deficitară, atât în ceea ce privește pregătirea pentru disciplinele de specialitate, cât și formarea de valori, deprinderi și norme civice în rândul viitorilor profesori.

Revizuirea ofertei de cursuri pentru a crește accentul asupra dezvoltării abilităților de lucru cu elevi din grupuri vulnerabile, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și convingeri legate de predare care au în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare și învățare.

Educarea viitorilor profesori pentru a putea contribui mai eficient la formarea de buni cetățeni. Schimbările ar trebui să includă nu doar curricula propriu-zisă, ci și modul în care materia este predată, natura climatului din școli și universități.

Foto: Hepta