Motivarea CCR pe protocoalele secrete: Sunt în afara ordinii constituționale. SRI nu are atribuții judiciare

„Constatăm că Serviciul Român de Informații nu poate avea atribuții judiciare, nefiind un organ de urmărire penală, astfel că nu poate exercita acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii, și implicit nu poate strânge și administra probe referitoare la o cauză penală”, se arată în motivarea Curții Constituționale, cu privire la încheierea protocoalelor secrete din 2009 și 2016.

Sursa citată arată că analizând conținutul celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 și Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, „planurile comune de acțiune” și „echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condițiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii amenințărilor securității naționale, ci vizează și combaterea „infracțiunilor grave”, depășesc cadrul legal, în condițiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală și, prin urmare, nici competență în acest domeniu.

MILITAR Un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027

22:54

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii care vizitează orașul o zi

22:33

„Serviciul Român de Informații nefiind un astfel de furnizor, înseamnă că suportul tehnic acordat excedează cadrului legal stabilit prin normele Codului de procedură penală. (…) Curtea, în această fază a analizei sale, constată că problema principală dedusă judecății sale vizează faptul că Ministerul Public și-a asumat rolul de legiuitor, adăugând la lege, prin conținutul „protocoalelor de colaborare”. În aceste condiții, Curtea este chemată să aprecieze asupra efectelor sistemice produse de protocoalele respective asupra drepturilor și libertăților fundamentale, din moment ce se impută faptul că au fost obținute mijloace de probă cu încălcarea repartizării constituționale a competențelor.

Astfel, atât în raport cu Parlamentul, cât și în raport cu Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, conflictul are natură constituțională, susținându-se și imputându-se Ministerului Public faptul că s-a subrogat legiuitorului și a emis un act legislativ simulat, ceea ce a dus la situația în care justiția să fie înfăptuită pe baza unui asemenea act. Toate acestea pun în discuție dezvoltarea unei paradigme juridice, care coroborată cu ineficiența sau lipsa unui mecanism instituțional autoreglator, indică relevanța constituțională a litigiului, ceea ce angajează, astfel, competența Curții Constituționale”, se arată în motivare.

„În măsura în care misiunea reglării sistemului constituțional revine în exclusivitate în sarcina justițiabilului, care este pus, astfel, în situația de a lupta pentru garantarea drepturilor sau libertăților sale în contra unei paradigme juridice neconstituționale, dar instituționalizate de peste 9 ani”, mai transmite sursa citată.

Curtea reține că, începând cu anul 2009, s-au creat premisele normative pentru ca Serviciul Român de Informații să exercite atribuții de cercetare penală în orice domeniu.

„Or, acest aspect duce la încălcarea art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat și art.61 alin.(1) din Constituție cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării”, se arată în motivare.

În motivare se precizează că prin prevederi, se nesocotește competența Parlamentului, diminuează rolul procurorului în cadrul procesului penal și sporesc rolul serviciilor secrete în cadrul acestuia.

„Prin diminuarea garanțiilor asociate acestora în sensul că activitatea de obținere a probelor o poate realiza un serviciu de informații care nu are calitatea de organ de cercetare penală special. Toate aceste încălcări ale Constituției atrag aplicarea sancțiunii plasării întregului protocol în afara ordinii constituționale”, susține Curtea Constituțională.

Motivarea integrală poate fi citită AICI.

CCR a admis,în 16 ianuarie, sesizarea Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor.