Replica Ministerului Educației, după revolta profesorilor de informatică: Materia nu este eliminată ca disciplină de studiu

Ministerul Educației aduce o serie de clarificări cu privire la structura examenului de bacalaureat în viziunea pe care ministrul Educației, Ecaterina Andronescu o dă proiectului lansat recent, „Educația ne unește” după ce decanii și prodecanii mai multor facultăți de matematică, cibernetică și informatică au criticat scoaterea informaticii dintre disciplinele de studiu la bacalaureat.

Examenele naționale, „care sunt centrate pe evaluarea competențelor dobândite de elev pe parcursul școlarității obligatorii, Evaluarea Națională, precum și la finalul acesteia – Bacalaureatul, vor evolua firesc către o creștere a ponderii evaluării competențelor digitale, într-un mod care urmează a fi decis împreună cu specialiști din domeniul evaluării și cu ceilalți factori implicați. Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi stabilite în urma dezbaterilor care vor clarifica nevoile simțite la nivelul sistemului educațional, urmând ca acestea să fie definite prin legislația secundară și prin metodologii interne ale ministerului. Tipurile de Bacalaureat vor fi specificate în legea primară”, transmite Ministerul Educației într-un comunicat remis joi MEDIAFAX.

POLITICĂ Nicușor Dan, detalii despre discuția cu Donald Trump. Ce spune despre trupele americane din Europa: „Noi ne-am făcut bine temele”

23:05

EXCLUSIV Deputatul AUR Mugur Mihăescu explică de ce nu o să ajungem la alegeri anticipate și susține că UE le împiedică

23:01

Cât privește rolul disciplinei geografie în structura examenului de bacalaureat, în aceeași viziune „Educația ne unește”, ministerul dă asigurări că rolul disciplinei geografie nu va fi nici el diminuat dar spune că „decizia finală asupra discplinelor caer vor fi incluse ca probe separate și opționale” la examenul de bacalaureat se va lua în urma consultărilor publice la care vor participa toți actorii implicați în educație.

De asemenea, „proba de maturitate nu se rezumă doar la creativitate”, se precizează în documentul citat.

Documentul „Educația ne unește” are un capitol care stabilește că, în cadrul examenului de bacalaureat se va susține și o „probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului”.

Aceasta probă nu a fost descrisă în mod exact în această etapă, conținutul acesteia „urmând a fi discutat, în detaliu, cu specialiști ai Institutului de Știinte ale Educației și ai Consiliului Național de Evaluare și Examinare, pentru a fi identificate modalitățile de evaluare a capacității absolventului de a folosi în mod practic, în situații relevante și transdisciplinare, cunoștințele dobândite”, transmite Ministerul Educației.

Specialiștii de la minister spun că evoluția societății „impune o reconfigurare a predării mai multor discipline dinspre transferul de cunoștinte, la dezvoltarea competențelor de a analiza și folosi informațiile accesate. Se trece, astfel, de la evaluarea cunoștințelor dobândite, la evaluarea competențelor din profilul absolventului în ansamblul lor, așa cum au fost acestea definite de specialiștii Institutului de Știinte ale Educației”, se mai spune în comunicat.

Comunicatul integral al Ministerului Educației:

Digitalizarea sistemului de învățământ constituie o prioritate a Ministerului Educației Naționale, dovadă fiind programele și proiectele inițiate și derulate în vederea dezvoltării competențelor digitale, inclusiv a celor de utilizare a instrumentelor digitale în activitatea didactică a profesorilor. Obiectivul acestor programe îl reprezintă consolidarea pe parcursul școlarității obligatorii a competențelor digitale, a celor adiacente (programare, gândire algoritmică etc.) și a gândirii computaționale, în acord cu cele mai moderne cerințe ale societății și economiei digitale.
Noile planuri-cadru pentru gimnaziu intrate în vigoare acum doi ani includ, în premieră, disciplina „Informatică și TIC”, care urmărește, în mod explicit, prin programele de studiu aferente, dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor. Mai mult, toate celelalte discipline includ elemente semnificative de utilizare a instrumentelor TIC atât în activitățile de învățare, cât și de predare și evaluare.
În aceste condiții, este evident că disciplina Informatică nu va fi eliminată ca disciplină de studiu, competențele digitale fiind deja o parte integrantă a curriculumului național, constituind unul dintre elementele principale ale profilului absolventului fiecărui ciclu al învățământului obligatoriu, obiectivul fiind înzestrarea viitorilor absolvenți ai școlii românești cu acele competențe necesare pe piața muncii, într-o societate a informației.
În consecință, examenele naționale, care sunt centrate pe evaluarea competențelor dobândite de elev pe parcursul școlarității obligatorii, Evaluarea Națională, precum și la finalul acesteia – Bacalaureatul, vor evolua firesc către o creștere a ponderii evaluării competențelor digitale, într-un mod care urmează a fi decis împreună cu specialiști din domeniul evaluării și cu ceilalți factori implicați.
Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi stabilite în urma dezbaterilor care vor clarifica nevoile simțite la nivelul sistemului educațional, urmând ca acestea să fie definite prin legislația secundară și prin metodologii interne ale ministerului. Tipurile de Bacalaureat vor fi specificate în legea primară.

Precizări referitoare la poziționarea disciplinei Geografie în structura examenului de Bacalaureat, propusă în viziunea sistemică „Educația ne unește”

I. ​„Educația ne unește” grupează un set de propuneri privind personalizarea educației pe clasă/elev, respectiv flexibilizarea sistemului de învățământ și a rutelor profesionale

„Educația ne unește” este un document de viziune care avansează un set de propuneri privind modul în care putem face două lucruri în viitor. Primul: să asigurăm un curriculum diferențiat, în așa fel încât să putem vorbi de personalizarea educației pe clasă și pe elev, potrivit potențialului intelectual pe care elevul îl are, potrivit talentului specific fiecărui copil. În al doilea rând: încercăm să flexibilizăm sistemul de învățământ și rutele profesionale, prin abordarea unui curriculum foarte flexibil. L-am prezentat public și îl supunem dezbaterii publice și preluăm toate amendamentele argumentate.
II. În urma dezbaterilor organizate la nivel național și local se vor contura concluziile care vor fi transpuse în lege

Dezbaterile vor avea loc în următoarea lună, în cadrul unor evenimente organizate la nivel național și local, dar observațiile pot fi transmise și pe adresa de e-mail: [email protected], concluziile urmând a sta la baza noii legi a educației naționale.
III. Rolul disciplinei Geografie nu va fi diminuat

Decizia finală asupra disciplinelor care vor fi incluse ca probe separate și opționale la examenul de Bacalaureat se va lua în urma consultărilor publice, la care vor participa toți actorii implicați în Educație, ministerul vizând, cu prioritate, interesul elevului. În mod categoric, disciplina Geografie este foarte utilă și va rămâne în mod sigur în aria științelor socio-umane.
IV. Proba de maturitate propusă nu se rezumă doar la creativitate

Documentul „Educația ne unește” include, începând cu pagina 11, un capitol (VII) intitulat „Scenariul propus pentru implementarea viziunii”. Acest scenariu va fi îmbunătățit și adaptat, urmând a fi analizate și aplicate și alte idei și puncte de vedere constructive pentru creșterea eficienței și coerenței sistemului educațional din România. În scenariul propus, este specificat faptul că în cadrul examenului de Bacalaureat se va susține și o „probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului”. Aceasta probă nu a fost descrisă în mod exact în această etapă, conținutul acesteia urmând a fi discutat, în detaliu, cu specialiști ai Institutului de Știinte ale Educației și ai Consiliului Național de Evaluare și Examinare, pentru a fi identificate modalitățile de evaluare a capacității absolventului de a folosi în mod practic, în situații relevante și transdisciplinare, cunoștințele dobândite. Având în vedere evoluția societății, se impune o reconfigurare a predării mai multor discipline dinspre transferul de cunoștinte, la dezvoltarea competențelor de a analiza și folosi informațiile accesate. Se trece, astfel, de la evaluarea cunoștințelor dobândite, la evaluarea competențelor din profilul absolventului în ansamblul lor, așa cum au fost acestea definite de specialiștii Institutului de Știinte ale Educației.

Miercuri, profesori de la mai multe universități din țară și-au arătat îngrijorarea față de modificările anunțate de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, în structura examenului național de bacalaureat, cu trimitere la scoaterea disciplinei informatică dintre disciplinele de examen la bacalaureat.

„Perspectiva ca Informatica să dispară ca probă la Bacalaureat a creat confuzie în comunitatea educațională și ne-au determinat să inițiem acest demers și să vă solicităm respectuos nu doar păstrarea Informaticii ca probă la Bacalaureat, alături de Fizică, Chimie și Biologie, ci și creșterea importanței Informaticii ca materie de studiu în învățământul de toate gradele și la toate specializările”, se spune în scrisoarea universitarilor.

Scrisoarea este semnată de decani și prodecani ai facultăților de informatică, de cibernetică și de matematică din țară și de Consorțiul Universitaria, care reunește cinci universități din România: Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara.