Administrația Prezidențială, despre conflictul dintre Guvern și Klaus Iohannis: E unul politic

„Considerăm că presupusul conflict este unul politic, premierul negând la acest moment destrămarea coaliției de guvernare, iar un eventual conflict juridic de natură constituțională ar putea fi numai între Guvern și Parlament, generat de refuzul implicit al prim-minsitrului de a solicita aprobarea Parlamentului”, a afirmat Mihaela Ciochină, în fața judecătorilor CCR, la susținerea punctelor de vedere în urma sesizării depuse de Viorica Dăncilă privind un conflict juridic între Guvern și Klaus Iohannis.

Consilierul Administrației Prezidențiale a prezentat, miercuri, punctul de vedere al instituției privind conflictul dintre Guvern și președintele Klaus Iohannis, în urma refuzului șefului statului de a numi propunerile de miniștri.

REACȚIE Anca Alexandrescu susține că arestarea lui Călin Georgescu nu ar fi justificată și pune la îndoială probele din dosar: „Poate să pară altceva decât este”

09:42

CONTROVERSĂ Victorie pentru Trump la Curtea Supremă. SUA pot continua expulzarea imigranților în țări terțe. Judecătorii vor analiza după „midterms” legalitatea directivelor emise în 2025

09:09

„După transmiterea pucntului de vedere, în starea de fapt au survenit modificări, de aceea în soluționarea prezentei cauze esențial este întregul tablou al evenimentelor ce conturează situația de fapt, acțiunile și conduita celor doi actori constituționali. A ignora starea de fapt ar putea echivala, fie cu ignorarea voinței primului minsitru, care și-a înlocuit o serie de propuneri, fie cu posibilitatea președintelui de a alege între diversele propuneri cu care a fost investit și pe care prim-ministru i le-a înaintat, fie cu obligarea președintelui României la emiterea unor acte cu încălcarea voinței constituante.

„Vă rugăm să luați act că în data de 12 septembrie anul curent președintele a transmis Curții documente din care rezultă că începând cu 26 august un partid a ieșit de la guvernare, prin urmare compoziția politică a guvernului s-a schimbat, iar pe de altă parte că în data de 11 septembrie, prim-ministru și-a modificat propunerile de remaniere transmise în 26 august. Consider că este necesar să punctăm câteva aspecte. În ianuarie 2018 președintele României a numit Guvernul în exercițiu în baza hotărârii Parlamentului 1/2018, ca un guvern PSD-ALDE. Câtă vreme această coaliție de guvernare a funcționat, cu toate că portofoliile nu erau expres delimitate între cele două partide, remanierile propuse de prim-ministru au fost posibile. În 26 august în jurul orei 16:00, prim-ministru a transmis președintelui propuneri de remaniere.

La distanță de două ore președintele ALDE declara public ieșirea de la guvernare a acestui partid. Imediat declarației fpcute, prim-ministru României, în aceeași zi, 26 august, a declarat public că ia act de această decizie ALDE, iar în ziua următoare a luat act și de demisiile celor trei miniștri ALDE, transmițând vacantarea și numirea unor miniștri interimari. Intervalul foarte scurt în care s-au succedat evenimentele demonstrează că propunerea de remaniere și ieșirea ALDE de la guvernare au avut loc aproape concomitent. În conturarea acestui tablou nu trebuie omis faptul că pe 16 august expirase interimatul lui Teodorovici în funcția de viceprim-ministru, dar prim-ministrul nu a transmis o propunere de numire a acestui portofoliu”, a spus în fața judecătorilor CCR consilierul prezidențial.

Ciochină a adăugat că „în contextul ieșirii ALDE de la guvernare președintele a luat act de demisii și a constatat vacantarea funcțiilor, iar în ceea ce privește remanierea a constat că nu poate da curs propunerilor în lipsa acordului Parlamentului. Aceasta este situația de până la momentul sesizării CCR.
Pe 11 septembrie, prim ministru a trimis noi propuneri pentru șase portofolii din guvern, înlocuind trei dintre propunerile din 26 august și propunând trei miniștri titulari. Președintele a reiterat public că remanierea se va putea realiza prin aprobarea Parlamentului”.

Administrația Prezidențială solicită CCR respingerea cererii Vioricăi Dăncilă ca inadmisibilă.

„Cu privire la primul capăt de cerere al conflictului, refuzul revocării și numirii unor miniștri, solicităm în principal respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată. În perioada 2018- august 2019 remanierile guvernamentale au avut la baza acordul partidelpor și al coaliției de guvernare în ansamblu de a-și modifica echipa guvernamentală. Această stare de fapt s-a schimbat în ziua de 26 august 2019. Așadar sub aspectul admisibilității apreciem că nu suntem în prezenșța refuzușlui îndeplinirii unei bligații ce revenea președintelui României, câtă vreme din documentele transmise și depuse rezultă că nu mai sunt îndeplinite condițiile procedurii simplificate, remanierea fiind solicitată simultan cu ieșirea ALDE de la guvernare. Din 2003 ori de câte ori guvernele s-au confruntat cu situația schimbării compoziției politice, președintele a exercitat competența prevăzută în Constituție numai cu aprobarea Parlamentului. Cel mai recent exemplu este cel al ieșirii PNL de la guvernare și a ruperii coaliției USL în martie 2014, caz în care pentru posturi de miniștri ocupate de PSD remanierea acestora nu a fost realizată diferențiat pentru psoturi PSD care rămâneau la guvernare, iar pentru cei din PNL de către Parlament/. Întreaga remaniere s-a realizat cu acordul Parlamentului”, potrivit consilierului prezidențial.

Reprezentanți ai Guvernului și Administrației Prezidențiale au susținut, miercuri, la CCR, punctele de vedere în urma sesizării unui conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții, sesizare făcută de premierul Viorica Dăncilă, în urma refuzului lui Klaus Iohannis de a numi miniștri.