Credite cu acte false. 35 de percheziții în București și cinci județe

Potrivit unui comunicat transmis joi de DIICOT, procurorii și polițiștii au făcut 35 de percheziții în București și în județele Ilfov, Călărași, Ialomița, Teleorman și Prahova, pentru destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și uz de fals.

Membrii grupului sunt bănuiți că, în perioada iulie 2018 – august 2019, au facilitat obținerea de credite de către persoane care nu aveau loc de muncă și care nu realizau venituri.

Solicitanții de credite susțineau că sunt angajați și au venituri, însă, de fapt, fie nu erau angajați deloc, fie aveau contracte individuale de muncă active, însă veniturile nu le permiteau obținerea de credite.

Majoritatea persoanelor care au depus cereri de creditare sunt persoane cu studii medii și cu situație materială precară, unele dintre acestea fiind cunoscute cu antecedente penale.

Practic, membrii grupului infracțional au facilitat obținerea frauduloasă a creditelor în schimbul primirii unui „comision” variabil în funcție de valoarea creditului.

În fapt, din ianuarie 2018, membrii grupului au preluat, prin persoane interpuse, aflate în anturajul infracțional al acestora, o serie de societăți comerciale, care derulau o activitate comercială aparent legală. Ulterior preluării, aceste societăți nu au mai avut nicio activitate comercială, fiind destinate exclusiv angajării fictive a persoanelor care au solicitat produsele de creditare.

„Angajarea fictivă s-a realizat prin depunerea on-line a unor declarații fiscale (D 112 – Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate), în cuprinsul cărora s-a specificat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că persoanele fizice care au solicitat acordarea produselor de creditare sunt angajate de mai mult timp în cadrul acestor societăți (perioade cuprinse între 6 luni și un an), obținând venituri lunare considerabile. Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru solicitanții împrumuturilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condițiile de eligibilitate impuse de instituțiile de creditare din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși solicitanții creditelor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate. De regulă, declarațiile 112 au fost depuse cu câteva zile înainte de solicitarea produselor de creditare. În acest fel, reprezentanții băncilor și ai IFN-urilor au fost induși în eroare, aceștia constatând, în momentul interogării bazei de date ANAF, faptul că solicitanții creditelor figurau angajați la societățile indicate în cererile de creditare”, arată DIICOT.

De regulă, veniturile persoanelor care au solicitat acordarea împrumuturilor erau verificate de funcționarii instituțiilor de creditare prin interogarea bazei de date puse la dispoziție de ANAF. Au existat însă bănci care le-au cerut clienților să prezinte documente de venit, situație în care membrii grupului infracțional au falsificat aceste înscrisuri, punându-le ulterior la dispoziția solicitanților de credite pentru a face dovada calității de salariat și a veniturilor realizate.

În plus, unii dintre membrii grupului infracțional au avut rolul de a însoți clienții la sediile instituțiilor de creditare pentru a înlesni procesul de înregistrare a cererilor și pentru a se asigura că solicitanții creditelor le vor remite partea convenită din sumele de bani obținute.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat ajunge la suma de 3.740.817 de lei.

Trei suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar alți nouă au primit control judiciar. De asemenea, procurorii DIICOT au cerut judecătorului de drepturi și libertăți luarea măsurii preventive în lipsă a unui număr de 2 inculpați.