În România „s-a furat” mireasa! O industrie de miliarde se prăbușește, iar pandemia transformă angajații în muritori de foame: „Suntem la pământ” (EXCLUSIV)

Anual, în România au loc circa 140.000 de nunţi, piaţa fiind estimată la peste 1,4 miliarde de euro, potrivit Ziarul Financiar. Pandemia însă a adus această industrie în pragul falimentului.

Fără nunți, târgurile de nunți au ajuns la faliment

Pandemia a transformat industria de nunți în zero venituri, iar foarte mulți dintre organizatori au fost nevoiți să returneze toate avansurile.

Ana Haralambie a fondat în urmă cu 15 ani Ghidul Miresei, o companie devenită lider de piață în organizarea de târguri de nunți și cea mai mare comunitate de viitori miri din România. Un nume sonor și pentru cei care n-au ajuns niciodată la un târg de profil. Piața de nunți a scăzut în prezent cu peste 95%, spune chiar Ana Haralambie, fondatoarea Ghidul Miresei.

Din punct de vedere al organizării târgurilor avem venituri zero de aproape 9 luni. Echipa Ghidul Miresei se află în prezent în șomaj tehnic. Începând cu data de 8 martie, noi (organizatorii de târguri şi expoziții) am fost scoși în afara legii. Am dat înapoi firmelor expozante toate avansurile deja încasate pentru târgurile 2020. Însă noi o mare parte din cheltuieli le făcusem deja: promovare, bilete, sacoșe, materiale promoționale, tipărirea revistei Ghidul Miresei pentru 1 sezon întreg… lucruri pe care nu le mai poți recupera. Din data de 8 Martie noi nu mai avem voie să funcționăm și nu ai cum să reinventezi un târg de nunți, în condiții în care nu prea mai există nici nunți. Mirii sunt aruncați în incertitudine, nu ştiu ce să semneze şi cu cine. Per total industria de nunți a scăzut cu peste 95% anul acesta”, a spus Ana Haralambie.

Magazinele de rochii de mireasă, în pragul falimentului

Și Alina Constantin, manager al unui magazin de rochii de mireasă, spune că industria nunților a fost una dintre cele mai afectate. Fără organizarea nunților în magazinele cu rochii de mireasă bate vântul. Iar o greșeală a codurilor CAEN aproape că a pus lacătul pe magazinele de profil.Următorul pas este o petiție către Guvernul României.

Sectorul acesta este mult mai afectat decât HoReCa care a fost ajutat de stat și este în continuare. Noi sub nicio formă nu am fost ajutați și este o greșeală a codurilor CAEN, unde este specificat că vindem îmbrăcăminte, nicidecum nu este specificat că vindem rochii de mireasă. Nu mai avem din ce să plătim chiriile la magazin. În magazinul meu nu a mai intrat nimeni de două luni. Atâta timp cât nunțile nu se fac, noi suntem la pământ. Angajații au plecat pentru că nu aveam din ce să-i plătesc. Guvernul trebuie să ne ajute măcar cu plata chiriilor”, spune Alina Constantin.

Industria muzicală, pusă pe OFF în pandemie

Pandemia ”a pus lacătul” și pe industria muzicală. Cei care lucrează în domeniul artistic și-au anulat evenimentele, iar anul acesta românii sunt nevoiți să spună adio mult iubitelor petreceri de Revelion. Noaptea dintre ani era însă momentul în care artiștii erau cel mai bine plătiți, o spune chiar artista Simona Florescu.

Din vară băteam palma cu eventuale hoteluri, restaurante din țară pentru noaptea de Revelion. Noi, artiștii, în noaptea de Anul Nou munceam pentru că ne gândeam că avem timp să ne odihnim în alte zile din an. Aveam evenimente programate încă de la începutul anului. Într-o instituție de cultură, într-un teatru de exemplu, regulile se respectă, oamenii care nu poartă măști sunt trimiși afară. În vară au fost concerte, spectacole de divertisment pe litoral, însă doar în aer liber, cum ar fi teatrele de vară. Însă a fost complet diferit față de alți ani. Oamenii stau prost cu banii și cei care au mers să se recreeze pe litoral au renunțat să mai vină la spectacole. Nu mai era entuziasmul de altădată. Nu au mai fost spectatori așa cum erau în anii trecuți. Din punctul meu de vedere, și pot să afirm asta în numele celorlalți colegi, este tragic. Și eu sufăr așa cum suferă ceilalți, însă dacă oamenii ar fi respectat de la bun început toate măsurile și nu s-ar fi adunat în tot felul de petreceri nu am mai fi ajuns la acest număr uriaș de cazuri COVID-19”, mărturisește artista Simona Florescu.

Iar pentru că nu mai există adunări de oameni, petreceri pentru copii, aniversări, nunți, botezuri, și cei care lucrează în industria cofetăriilor și-au micșorat considerabil veniturile. Eliza Gutău deține cofetăria PlayBake, iar alături de cei patru angajați ai săi a căutat noi modalități pentru a-și ține pe picioare mica afacere.

„Acum vindem cantități mult mai mici. Petrecerile cu 20-30 de copii s-au transformat în întâlniri restrânse în familie, iar asta înseamnă că vindem cel mult pe jumătate. La genul acesta de business ai clienți fideli. Spre exemplu, cei care fac telemuncă ne spun să le trimitem cadouri colegilor acasă. Însă chiar dacă funcționează, ea nu-și atinge valoarea de dinainte. Dacă înainte luau un tort la birou pentru 10-15 colegi, acum trimit un tort acasă pentru 1-2 persoane. Nunțile, zilele de naștere, botezurile, toate aceste adunări de oameni nu mai există. Oamenii care își dezvoltă business-uri mici o fac cu drag și trebuie să pună creionul pe hârtie cu avantaje și dezavantaje”, spune Eliza Gutău.

Adio… nunți!

Evenimentele private, precum nunți, botezuri sau mese festive, atât în spațiile deschise, cât și la interior, vor fi interzise pe plan național, până la scăderea numărului de cazuri de coronavirus, a anunțat șeful DSU, Raed Arafat.

Este foatre greu să se respecte regulile. Nu se poartă masca, pentru că asta e natura evenimentului, oamenii mai dansează. Soluția cea mai bună de protecție și necesară este oprirea evenimentelor pentru că sunt sursă de transmitere”, a spus Arafat, la jumătatea lunii octombrie.

Potrivit unui studiu al Consiliului Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (CNIMM), printre principalele efecte pe care le simt antreprenorii ca urmare a pandemiei de coronavirus sunt:

• scăderea vânzărilor
• suspendarea temporară a activităţii
• disponibilizări
• restrângerea activității
• întârzieri la plata furnizorilor
• închiderea unor firme.

Și economistul şef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, este de părere că pandemia de coronavirus se transformă într-o criză economică majoră şi atrage atenţia asupra posibilităţii apariţiei unei crize financiare.

„Aceasta nu a început ca o criză financiară dar se transformă într-o criză economică majoră cu consecinţe financiare foarte serioase”, a declarat Carmen Reinhart într-un interviu pentru Bloomberg Television. „Avem un lung drum în faţă”, a adăugat Carmen Reinhart.