ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Președintele Autorității Electorale Permanente a făcut cerere pentru a vota cu urna mobilă

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a făcut cerere pentru a vota cu urna mobilă. El este izolat la domiciliu deoarece s-a infectat cu virusul SARS CoV-2.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că președintele instituției, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a transmis Biroului electoral al secției de votare nr. 334 din București, cererea pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

Solicitarea este însoțită de documentele care atestă imposibilitatea de a se deplasa la secția de votare ca urmare a depistării pozitive cu virusul SARS-CoV-2, precum și de copia actului care dovedește reședința în București, transmite Mediafax.

SOCIAL Tabel pensii în România | Ce pensie vei avea, în funcție de meseria prestată și de anul în care ieși la pensie

09:19

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Cum comentează presa maghiară alegerile de la București: „Aproape nimănui nu i-a păsat cine va fi noul primar”

09:19

Cu aceasă ocazie, reprezentanții AEP îi îndeamnă pe alegători să se informeze corect cu privire la exercitarea dreptului de vot și să respecte măsurile de distanțare socială și de protecție sanitară.

ALEGERILE PARLAMENTARE 2020. Liderii organizațiilor de tineret, pentru GÂNDUL.RO: „România are nevoie de politicieni tineri!”

Partidele politice au propus zeci de tineri pe locuri eligibile sau semi-eligibile în Parlament. Rămâne însă de văzut câți dintre aceștia vor câștiga un mandat de deputat sau de senator, în contextul în care fiecare județ are un anumit număr de locuri. Acesta e calculat  în funcție de populație, iar fiecare partid politic are locuri eligibile diferite.

Luptă politică pe muchie de cuțit. Marea miză a alegerilor din 2020 și lecția învățată din 2016! (ANALIZĂ GÂNDUL.RO)

Anul 2016 a reprezentat un adevărat duș rece pentru întreaga dreaptă românească pe eșichierul politic. În 2016 PSD a obținut o victorie categorică, respectiv 45% din sufragii (3,20 milioane de voturi) . Dreapta românească a fost extrem de neunitară, votul ei fiind dispus fragmentar: PNL 1,41 milioane de voturi (20%), iar USR 0,62 milioane de voturi (9%). Din această ”fărâmițare” a puterii politice în noul legislativ a beneficiat cel mai mult PSD, care obținând o majoritate confortabilă a putut guverna stabil, în ciuda Opoziției extrem de vocale din acea perioadă.