GÂNDUL GREEN. România, printre primele 10 țări europene în topul risipei de alimente

Risipia de alimente este una dintre cele mai mari probleme ale societății contemporane. Cu toate că există mulți oameni care nu își permit hrana zilnică, multe supermarketuri și persoane fizice aruncă anual la gunoi milioane de tone de mâncare. ONG-urile trag un semnal de alarmă în acest sens, creând programe speciale și propunând educația alimentară în școli. Toate aceste subiecte au fost dezbătute în ultima ediție a Gândul Green.

Românii aruncă la gunoi 1.85 milioane de tone de mâncare pe an

Într-un an, cantitatea de mâncare proaspătă care ajunge la gunoi în România este de 1.85 milioane de tone.

Cantitatea de mâncare pe care un român o aruncă la gunoi într-o zi ar putea reprezenta o masă pentru încă o persoană. Multe dintre produsele cumpărate de români nu au fost niciodată desfăcute. Pentru a evita risipa s-ar putea face educație în școli, spun reprezentanții ONG-urilor.

ACTUALITATE Ministerul Educației se plânge că nu are bani, dar Daniel David a găsit 10 milioane de euro pentru a-i dona Republicii Moldova

19:49

EXTERNE Pe modelul Bolojan-Grindeanu. Cancelarul german CDU Merz refuză partenerilor socialiști mărirea taxelor pentru „BOGAȚI”

19:34

Există și altă soluție pentru combaterea risipei alimentare, reprezentată de băncile de alimente.

Băncile de alimente, o soluție pentru combaterea risipei

„A fost mai greu la început. În primul an, până am început să fim cunoscuți, a fost mai dificil. Apoi, toți cei care au început colaborarea cu noi au continuat-o. Mai multe orașe mari din România beneficiază de o banca de alimente.

Noi încheiem contracte cu producătorii sau vânzătorii și le preluăm produsele, fie în donație, fie în sponsorizare. La rândul nostru, avem contract încheiat cu peste 130 de ONG-uri care au program și beneficiari sociali.

Noi încercăm să găsim consumatorii la orice hrană rămasă valabilă, pentru că este păcat să se piardă”, spune Gabriel Sescu, președinte la Banca pentru Alimente.

În anul 2019 s-au donat 37 de tone de produse către Banca de Alimente, provenite de la un singur lanț de magazine.

„Pe de o parte ridică niște probleme sociale. Știm foarte bine că sărăcia este prezența și este o problema morală faptul că aruncăm mâncare și nu o donăm persoanelor care au nevoie de aceasta. Pe de altă parte, risipa alimentară ridică o problema de mediu care nu poate fi neglijată.

Tonele de alimente pe care le-am aruncat se transformă în deșeuri, în vreme ce pentru punerea lor pe piață s-au consumat resurse considerabile. Încă de la început ne-am implicat în acest program.

Dacă ne uităm în intervalul 1 martie 2019 – 29 februarie 2020, în 12 luni noi am donat 89 de tone de alimente și 221 de tone de produse nealimentare care au ajuns prin intermediul băncilor la peste 100 de ONG-uri.

În primele 10 luni ale lui 2020, rețeaua băncilor pentru alimente a redistribuit în total peste 2130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere, noi și partenerii noștri, care au fost distribuite mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare”, spune Cristina Hanganu, director de comunicare al unui hypermarket.

În unele țări europene, supermarketurile sunt obligate să doneze produsele care se apropie de expirare către instituții caritabile.

Irina Mohora, fondatoare al unui ONG care se ocupă cu distribuirea mâncării rămase în supermarketuri

Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord

Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord. În fiecare zi, mâncare nevânduta din supermarketuri este adunată și donată oamenilor care nu își pot permite mâncare. Pentru a combate risipa alimenara, Irina a pornit și o campanie – „Sandvișul de la miezul nopții”, care durează 365 de zile pe an.

„Povestea a început în urmă cu 7 ani, din dorința de a limita risipa alimentară. Aveam un prieten care a venit cu această propunere, legată de drumul mâncării nevândute din supermaketuri.

Am aflat cu stupoare că această era aruncată. Vreau să specific că era vorba de mâncare proprie consumului. Această mâncare era distrusă în timp ce mulți oameni nu își permiteau să o cumpere.

Noi am început această campanie ca pe una de prevenire a cerșetoriei pentru că ne adresam oamenilor străzii. Cu toate acestea, la scurt timp ne-am dat seama că la punctele noastre de distribuție nu erau doar oameni ai străzii. Erau oameni care aveau câteva sute de lei pensie, copii sau familii monoparentale. Avem chiar și foști sportivi care veneau. Noi nu depozităm nimic, facem doar colectare și distribuție a mâncării. Campania se numește Sandvișul de la miezul nopții, pentru că aceea este ora la care noi ajungem să distribuim.

România, în topul țărilor care risipesc alimente

Eu am o problema personală cu risipa alimentară, iar cu toate că suntem o țară săracă, suntem în top 10 țări din Europa care aruncă cea mai mare cantitate de mâncare. Trebuie să ne organizăm mai bine, pentru că resursele sunt finite. Ar trebui să ne educăm în acest sens. Avem mai multe categorii pe care le donăm, fructe și legume, salate, freshuri, brioșe, mâncare gătită, lactate, etc…

Începuturile sunt cele mai frumoase dar sunt și cele mai grele, pentru că nu prea știi ce te așteaptă. În primul an și jumătate am funcționat pe resursele noastre proprii, iar atunci când am obținut sprijin financiar, primii noștri angajați au fost cei care ne ajutau la Gara de Nord.

Am înscris copii la școli și la grădinițe și am oferit locuri de muncă. În primul rând am făcut de toate. Aveam un ONG dar nu aveam o echipă.

În primul an de zile totul a fost pe forțe proprii. Eu și soțul meu colectam alimentele în fiecare seară și le distribuiam la Gara de Nord. Acum ne sună tot felul de parteneri și primim o cantitate foarte mare de produse, dar în ianuarie și februarie nu ne mai deschide nimeni ușa. Eu aș introduce voluntariatul în școli și facultăți, pentru că este foarte important”, spune Irina Mohora, fondator al ONG-ului care se ocupă cu redistribuirea mâncării rămase necumparate la supermarketuri.