Bloomberg: Analiză asupra celor mai importante elemente ale Acordului post-Brexit

Acordul post-Brexit conferă Marii Britanii control total asupra suveranităţii, dar companiile britanice vor întâmpina bariere pe piaţa Uniunii Europene, iar, la nivelul cooperării judiciare, Londra pierde accesul automat la bazele de date europene, se arată într-o analiză realizată de agenția de presă Bloomberg.

Acordul va introduce posibilitatea unor obstacole suplimentare pentru companii

„Acordul post-Brexit semnat de premierul britanic, Boris Johnson, este unic prin faptul că va introduce posibilitatea unor obstacole suplimentare pentru companii, prin comparaţie cu perioada în care Marea Britanie era membră a Uniunii Europene. Dar acesta este preţul revendicării suveranităţii. Deşi Londra poate pretinde că a preluat din nou controlul asupra zonelor teritoriale de pescuit şi a pus capăt rolului Curţii Europene de Justiţie, companiile şi consumatorii vor întâmpina bariere suplimentare la nivel comercial după 31 decembrie”, notează agenţia Bloomberg, prezentând principalele puncte ale acordului.

Comerţul cu produse

Sumar: Acordul asigură că cele mai multe produse comercializate între UE şi Marea Britanie nu vor fi vizate de taxe vamale sau cote. Totuşi, exportatorii britanici vor întâmpina o serie de obstacole în materie de reglementare, care vor face mai costisitoare şi mai dificile afacerile în Europa.

INEDIT Drumul spre nota 10. Povestea singurului elev din Prahova cu media maximă la Evaluarea Națională

19:24

EXTERNE Avertisment pentru turiști: amenzi de până la 2.000 de euro pe plajele din Spania dacă nu respectă aceste reguli

19:19

– reglementările privind originea: firmele britanice vor trebui să certifice originea exporturilor pentru a se califica accesului fără taxe în spaţiul UE. Vor fi limite privind ponderea produselor care pot fi fabricate din materie primă ori piese din străinătate, pentru a evitarea taxelor vamale.
– sistemul cumulativ: piesele din UE vor fi considerate conţinut local;
– autovehiculele vor fi vizate de restricţii speciale: maşinile cu motoare pe benzină ori diesel vor trebui fabricate cu piese locale în proporţie de cel puţin 55%, pentru evitarea taxelor;
– tranziţia spre motoare electrice: vehiculele electrice şi cele hibride vor putea avea piese străine în proporţie de 60%, dar nivelul va scădea la 55% din 2026.
– testare şi certificare: Lipsa unui acord de recunoaştere are ca efect faptul că autorităţile de reglementare britanice nu vor putea certifica produse care să poată fi vândute în UE, un potenţial obstacol semnificativ.

Servicii financiare

Sumar: Acordul nu le oferă multă claritate companiilor financiare. Nu există nicio decizie asupra echivalenţei, care ar permite firmelor britanice din districtul financiar al Londrei (City of London) să ofere servicii financiare pe piaţa UE. Acordul conferă doar prevederi-standard asupra serviciilor financiare, fără garanţii privind accesul pe piaţa comunitară.

– Marea Britanie şi UE vor discuta despre avansarea deciziilor privind echivalenţa în domeniul financiar;
– cooperarea în domeniul reglementării: Londra şi Bruxellesul speră să ajungă până în martie la un acord privind monitorizarea activităţilor financiare.

Standardele egale

Sumar: Acesta a fost unul dintre cele mai dificile elemente în negocieri. Ambele părţi au convenit să susţină standardele ecologice, sociale, în domeniul muncii şi transparenţei fiscale, pentru a evita competiţia neloială.

– acordul nu conţine clauze prin care Marea Britanie ar fi forţată să aplice modificări ale reglementărilor UE. În schimb, va exista un mecanism de reechilibrare: fiecare parte va putea aplica măsuri de retorsiune dacă taxele vamale vor fi foarte diferite;
– orice măsuri de retorsiune vor fi proporţionale, litigiile urmând să fie arbitrate de o entitate independentă, nu de Curtea de Justiţie a UE;
– Marea Britanie şi UE vor fi obligate să dezvăluie subvenţiile pe care le acordă.

Soluţionarea disputelor

Sumar: Disputele referitoare la aplicarea Acordului vor fi negociate de UE şi Marea Britanie fără niciun rol al instanţelor europene.
– un consiliu de arbitraj va avea autoritate în anumite domenii;
– refuzul de implementare a unei decizii va conduce la „suspendarea obligaţiilor”, ceea ce poate genera limitarea accesului;
– dacă vor apărea „dificultăţi grave la nivel economic, social ori ecologic”, fiecare parte poate reacţiona cu măsuri temporare.

Reglementările în domeniul pescuitului

Sumar: Acesta a fost unul dintre cele mai disputate domenii; disputele privind accesul în zonele britanice de pescuit a ajuns să simbolizeze dorinţa ţării de retragere din UE.

– ambarcaţiunile britanice vor prelua 25% din actualele cote UE în apele britanice, în valoare de 146 de milioane de lire sterline (198 de milioane de dolari), în cinci ani. Iniţial, Marea Britanie ceruse o cotă suplimentară de 80%, rezultatul fiind un compromis semnificativ;
– va exista o perioadă de tranziţie de cinci ani şi jumătate, timp în care accesul reciproc rămâne ca în prezent;
– ulterior, conform oficialilor britanici, Marea Britanie va avea control total asupra zonelor britanice de pescuit, dar UE va putea impune taxe pe produsele din peşte dacă Londra restricţionează accesul.

Vămi

Sumar: Retragerea Marii Britanii din UE ar fi condus oricum, indiferent dacă ar exista sau nu un acord, la birocraţie vamală, după 1 ianuarie 2021. Acordul prevede standarde internaţionale în domeniul vamal.

Aviaţie şi transporturi rutiere

Sumar: UE nu a acordat recunoaştere automată produselor britanice din domeniul aerian.

– recunoaşterea va depinde de modificări minore, până când UE va obţine „încredere” asupra capacităţilor britanice în materie de certificare;
– în domeniul transportului rutier de mărfuri, ambele părţi asumă angajamentul implementării unui „sistem bun şi eficient de gestionare a aranjamentelor vamale şi privind vizele” la frontiera comună şi de „facilitare în mod adecvat a intrării” şoferilor de camioane.

Fluxurile de date

Sumar: Acordul conţine o soluţie temporară pentru a permite schimburile de date între UE şi Marea Britanie până când Bruxellesul va adopta o decizie.

– ambele părţi se angajează să susţină standarde ridicate de protecţie a datelor.

Energie

Sumar: Marea Britanie nu va avea acces pe piaţa energetică europeană. Dar ar urma să fie stabilite noi acorduri până în aprilie 2022.

– Acordul post-Brexit va fi suspendat dacă una dintre părţi încalcă angajamentele asumate prin Tratatul climatic de la Paris, semnat în 2015.

Servicii profesionale

Sumar: Nu va mai fi o recunoaştere automată a calificărilor profesionale.

– „medicii, asistenţii medicali, stomatologii, farmaciştii, medicii veterinari, inginerii şi arhitecţii trebuie să aplice pentru recunoaşterea calificărilor profesionale în statul în care vor să profeseze”, conform Acordului.
– aceasta reprezintă o pierdere pentru Marea Britanie, care ar fi vrut recunoaşterea totală, pentru evitarea obstacolelor.
– Acordul instituie un cadru pentru recunoaşterea calificărilor în viitor.

Călătoriile de afaceri

Sumar: nu vor fi necesare permise pentru deplasările scurte (cel mult 90 de zile) în interes de afaceri.

Fiscalitate

Sumar: Nu vor fi prevederi constrângătoare în materie de fiscalitate. Ambele părţi vor susţine standardele globale în materie de transparenţă fiscală.

Agricultură

Sumar: Comerţul cu produse agricole nu va fi vizat de taxe vamale sau cote. Dar lipsa unui acord de echivalare asupra reglementărilor fito-sanitare va genera obstacole la frontiere.

– lipsa taxelor vamale este un avantaj important pentru agricultură şi pescuit;
– produsele agricole britanice vor trebui să aibă certificate speciale şi vor fi supuse controalelor fito-sanitare la vamă.

Autorităţi

Sumar: Acordul permite cooperarea între Marea Britanie şi UE, în special în investigaţiile privind combaterea terorismului şi a infracţionalităţii grave. Vor putea fi transmise datele ADN, amprentele şi informaţiile pasagerilor.

– va exista cooperare între autorităţi, dar Marea Britanie pierde accesul la agenţiile Europol şi Eurojust.
– Extrădare: Marea Britanie anunţă că va exista cooperare asupra extrădărilor similară cu cea pe care UE o are cu Norvegia şi Islanda, „dar cu garanţii suplimentare pentru persoane dincolo de cele prevăzute în Mandatul European de Arestare”;
– când extrădarea nu va fi posibilă, cazurile de extrădare vor fi analizate de instanţe judiciare.