“Ayahuasca, între mit și realitate”. Un ofițer antidrog a publicat prima carte despre noul drog al bogaților din România

Comisarul șef Cătălin Țone, șeful structurii antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate București a publicat o carte despre cel mai nou drog destinat bogaților și care a început să-și facă loc pe piața neagră a stupefiantelor din România. Este vorba despre legendara licoare a șamanilor din jungla Amazonului, cunoscută sub numele de Ayahuasca și care produce halucinații puternice și îi poate face pe cei care o consumă  să creadă că le deschide o poartă către lumea spiritelor.

Ayahuasca a devenit cunoscută în România, la scară largă, la sfârșitul lui 2019, când s-a descoperit că Gelu Oltean, fostul șef al Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), din cadrul Ministerului de Interne, iubita acestuia, Vanessa Youness și un fost ofițer al serviciului secret britanic MI5, foloseau drogul într-o clinică patronată de femeie.

MESAJ Avertismentul Liei Savonea, de Ziua Justiției, pe fundalul războiului cu liberalii: Niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii

11:40

COMUNICAT Europarlamentarul Victor Negrescu, la „Transylvania EU Funds Day”: România nu trebuie să rateze ultimul tren al fondurilor europene

11:23

Pentru 500 de euro, clienții primeau o ceașcă de Ayahuasca în contextul unor așa zise ședințe de terapie.

“Ayahuasca, între mit și realitate”, cartea scrisă de comisarul șef Catalin Tone, este un studiu științific internațional ce cuprinde 280 de pagini în care autorul a concentrat nu mai puțin de 150 de surse bibliografice de pe toate continentele.

Substanța activă din Ayahuasca se găsește în roșii, ananas și portocale

Cartea se dorește a fi un semnal de alarmă în legătură cu explozia fenomenului traficului și consumului ilicit de droguri și o invitație pentru lămurirea situației juridice, medicale si religioase a unui nou tip de drog apărut la noi.

Practic este un act de cercetare științifică în pionierat ce tratează un subiect despre care la nivel internațional și cu atat mai puțin național, s-a scris și s-a discutat doar superficial.

Concluziile cărții lui Țone sunt multiple și se axează pe mai multe zone.

În primul rând, polițistul constată că Ayahuasca nu este interzisă în mod explicit de legislația internațională și cea naționala, fiind vorba de un produs ce are în compoziție doua plante cu efect complementar, nu ca și drogurile clasice naturale, precum marijuana și ciupercile halucinogene care se definesc printr-o singura acțiune a substanței interzise asupra organismului.

Considerată de mulți drept o băutură spirituală, Ayahuasca este lichidul rezultat din decoctul lent al Banisteriopsis Caapi liana, care conține harmina, harmalina și tetrahidroharmina și din frunzele tufei Psychotria Viridis (chacruna), care conțin DMT (dimetil- triptamină), plante care cresc spontan în zona Amazonului.

Dintre toate substanțele conținute de aceste doua plante, doar DMT este interzis de lege. Totusi, planta chacruna care conține DMT, consumată individual, nu produce efecte în organism deoarece o enzimă din stomac blochează înaintarea componentei active la creier.

Și atunci, Banisteriopsis Caapi, a doua plantă din decoctul Ayahuasca blochează enzima din stomac și permite DMT-ului sa urce la creier, generând efectul psihedelic.

Și, ca o curiozitate, DMT-ul interzis de lege este prezent, în procent mic și în organismul nostru dar și in unele fructe și legume consumate pe scara largă precum portocalele, ananasul și roșiile.

În același timp, ofițerul antidrog concluzionează, având la baza datele culese în special din zona Americii de Sud, că într-o anumită concentrație și sub control legal, Ayahuasca poate fi o alternativa la tratarea dependenței de droguri clasice precum heroina, cocaina și marijuana, putând fi un înlocuitor natural și mai puțin nociv al substanțelor precum metadona, folosită acum de către unitățile medicale din România.

Bineînțeles, Tone propune ca acestă băutură sa facă obiectul unor cercetari complexe, activitate demarată deja de către autoritățile britanice.

Cătalin Țone nu este la prima inițiativă de acest gen. În anul 2008 acesta a scris în premieră  despre necesitatea încriminării unor noi tipuri de droguri apărute in România. Este vorba despre kratom și salvia divinorum, plante ce cresc în America de Sud. Ulterior, demersul a prins contur și aceste droguri au fost introduse în tabelul cu substanțe interzise.