Oare chiar am depășit Ungaria și vom depăși Polonia? Atunci când funcționarii Băncii Mondiale devin comisari politici

Prea- fără-de motiv- veselul nostru premier demis, Florin Cîțu și-a surprins fanele telenoveliste cu o declarație extrem de ciudată. Acesta, citându-l pe un anume domn, angajat al Băncii Mondiale, ne anunță cu o ușurință demnă de cauze mai bune că „România a depășit Ungaria la PIB/locuitor și că va depăși și Polonia în curând”. Prilej pentru popor să mai pună de-o chermeză în cârciumile oricum pline ochi de români care sărbătoresc entuziaști fiecare declarație bombastică a Superman-ului din fruntea guvernului.

Sursa: https://www.facebook.com/florinVcitu

„Comisarul”  Băncii Mondiale pe nume Marcel Ionescu- Heroiu a declarat într-adevăr acest lucru, vineri pe la amiază, la o conferință la …Sibiu. Unde altundeva decât în noul Scornicești al tuturor culegătorilor de scame de pe sacou? Iar declarația lui Heroiu a fost imedia preluată cuminte și obedient de către agenția de presă a regimului, Agerpres:

RĂZBOI Atac masiv cu drone asupra Moscovei. Capitala Rusiei, zguduită de explozii. O rafinărie de petrol, în flăcări. Aeroportul Șeremetievo, evacuat

10:41

ACTUALITATE Speră Bolojan la scaunul de la Cotroceni? Gen Silviu Predoiu: „Sunt convins că a rămas cu gândul că dacă ar fi candidat la președinție ar fi câștigat”

10:30

„În 2020, România a depăşit Slovacia, ca PIB pe cap de locuitor, iar anul acesta ţara noastră a depăşit Ungaria, ceea ce este o performanţă economică unică, este o premieră. Dacă tendinţele se menţin într-un orizont de timp de unul-doi ani, vom depăşi Polonia”, a declarat oficialul BM la videoconferinţa Caravana Smart City Sibiu, organizată de Asociaţia Română Pentru Smart City, împreună cu Primăria Municipiului Sibiu, conform unui comunicat remis, vineri, AGERPRES”.

Prima observație pe care ar fi făcut-o orice om onest ar fi aceea că generos-cu-guvernul clujean Marcel Ionescu-Heroiu ar fi avut obligația să fie ceva mai puțin imprecis decât a fost și să ne indice despre ce fel de PIB/locuitor este vorba: cel nominal sau cel care ține cont de puterea de cumpărare. A doua observație ține totuși de decența de a vorbi despre datele anului 2021 cel puțin după ce se încheie anul 2021.

A treia observație: pentru numele lui Dumnezeu, corect ar fi să spunem „PIB/locuitor”, nicidecum „PIB/cap de locuitor”. Altminteri, o să ajungem să vorbim și despre PIB/mână de locuitor sau PIB/picior de locuitor. În fine, a patra observație: dacă reușita României de a depăși Ungaria este „o premieră” sau o „performanță unică”, cum se face că mai sunt peste 20 de state din UE care au depășit Ungaria până acum?

Acum hai să vedem și dacă poate avea sau nu dreptate domnul Heroiu. Păi nu avem cum să vedem acest lucru decât decă apelăm la surse credibile și serioase. Ei bine, se pare că problema aceasta și-a pus-o inclusiv Fondul Monetar Internațional, care, pentru a ne satisface curiozitatea noastră, ne dă și răspunsul. Și nu așa, pe la un seminar la Sibiu, ci chiar într-un document oficial, prognoza de toamnă, publicat în urmă cu doar o săptămână, pe 23 octombrie 2021, International Monetary Fund World Economic Outlook (October – 2021)

Date    23 Oct 2021 . Iată, în esență care este clasamentul PIB/locuitor, partea care ne privește,  atât în valoare nominală, cât și la paritatea puterii de cumpărare (PPP):

Sursa: https://statisticstimes.com/economy/countries-by-projected-gdp-capita.php

Să luăm datele care ne interesează: în anul 2020, Ungaria a avut un PIB/locuitor nominal în valoare de 15 866 dolari, locul 51 pe glob, iar România unul în valoare de 12 868 dolari, locul 60 la nivel mondial. Iar în anul 2021, Ungaria va avea un PIB/locuitor nominal în valoare de 18 528  dolari, locul 49 pe glob, iar România unul în valoare de 14 864 dolari, locul 58 la nivel mondial. Polonia se situa, în 2020, la nivelul de 15 669 dolari, iar în 2021 la nivelul de 17 319 dolari. Așa încât, de aici cam rezultă o concluzie ușor pe dos decât cea a lui Heroiu: diferența dintre Ungaria și România a crescut în 2021 în loc să scadă, ca în comunicarea oficială a Băncii Mondiale.

Nu-i nimic, mi-am zis, o fi vorba de PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, știe ceva Banca asta Mondială, că de-aia e mondială. Și iar citim în clasamentul FMI: în anul 2020, Ungaria a avut un PIB/locuitor PPP în valoare de 33 045 dolari, locul 46 pe glob, iar România unul în valoare de 30 517 dolari, locul 50 la nivel mondial. Iar în anul 2021, Ungaria va avea un PIB/locuitor PPP în valoare de 36 849  dolari, locul 44 pe glob, iar România unul în valoare de 33 833 dolari, locul 51 la nivel mondial. Polonia se situa, în 2020, la nivelul de 34 165 dolari, iar în 2021 la nivelul de 37 323 dolari. Parcă și după raportarea la puterea de cumpărare, Ungaria și-a crescut ușor avansul față de țara noastră.

A, poate nu uităm că în anul 2020 Slovacia a avut un PIB/locuitor nominal de 19 145 dolari, iar în 2021 unul de 21 383 dolari. Iar după metodologia PPP: în anul 2020 Slovacia a avut un PIB/locuitor PPP de 32 866 dolari, iar în 2021 unul de 35 547 dolari. Asta nu de alta, dar același riguros și distins domn Heroiu îi cam dădea pe slovaci ca fiind demult depășiți de viguroasa noastră țară…

Ei, asta e, omul (Heroiu) neputând să ia aceste date de la propria sa instituție, care se oprește cu statisticile la 2019, o fi avut vreo jenă să citească rapoartele FMI.

Poate să fie omul mai familiarizat cu statisticile Eurostat, care ne indică următoarele:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=GDP_per_capita,_consumption_per_capita_and_price_level_indices#Relative_volumes_of_GDP_per_capita

Ei, poate de aici a luat Heroiu informația că România a depășit Slovacia anul trecut, căci Eurostat ne indică faptul că, la final de 2020, Polonia era la 76% din nivelul mediu al UE la indicatorul PIB/locuitor, Ungaria la 74%, România la 72% și Slovacia la 71%. Bun, poate avem un capăt de ață de care să ne legăm, știind situația la finele anului trecut. Hai să vedem ce date avem pentru anul acesta:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Quarterly_national_accounts_-_GDP_and_employment#GDP_growth_by_Member_State

Se pare, totuși, că Ungaria a avut un parcurs similar anul acesta cu cel  avut și de noi: ei au o creștere de 1,6% în trimestrul I și de 2,9% în trimestrul II, în vreme ce noi avem +2,6% pe primele trei luni și +1,9% pe următoarele trei luni. Deci, nici așa nu prea se susține teoria oficialului Băncii Mondiale. Dar cine știe, poate s-a întâmplat ceva în trimestrul III și nu știu decât inițiații, deocamdată. În fine, ultima comunicare de la Eurostat pe această temă a venit chiar în octombrie, pe 18 și menține aceleași ierarhii.

Și totuși o mențiune trebuie să facem: după aderarea la Uniunea Europeană, România a avut o evoluție absolut remarcabilă a indicatorului PIB/locuitor, care i-a permis să se apropie extrem de mult de Ungaria și de Polonia. Astăzi suntem în același grup de națiuni cu Ungaria și Polonia, pe la trei sferturi din nivelul Uniunii Europene.

Eurostat ne plasează, de altfel, la o diferență mică față de Ungaria, mai mică decât cea indicată de către FMI. Dar onestitatea intelectuală l-ar fi obligat pe ofițerul Băncii Mondiale să precizeze de unde are datele și pe ce se bazează când face astfel de afirmații. Care devin o armă politică în gura unor guvernanți prea puțin dispuși să fie raționali, cinstiți și riguroși în exprimări. Nu exclud, așadar, ca Heroiu să aibă dreptate, dar modul cum și-a formulat concluziile denotă mai degrabă politicianism decât rigoare științifică. Și omul știe ce este rigoarea științifică, a învățat-o la Universitatea Cornell din Ithaca, New York.