SONDAJ | Aproximativ două treimi dintre români nu au niciun fel de economii. Ce sumă reușesc ceilalți să pună de-o parte

Un sondaj recent arată că două treimi dintre români declară că nu au reușit să aibă niciun ban economisit în viață. Dintre cei care eu reușit să pună bani de-o parte, majoritatea au economii de-o viață sub 10 000 de euro. La polul opus, economii de peste 20 000 de euro reușesc să aibă doar sub 10% dintre respondenți.

Din rezultatele cercetării reiese că 66,5% dintre români nu au nici un fel de economii, iar dintre restul de o treime care au reușit „să pună bani la saltea”, cei mai mulți (77,6%) au economii de-o viață sub 10 000 de euro. Doar 9,8% dintre respondenți au economii de peste 20 000 de euro, potrivit sondajului realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat pe un eșantion de aproape 1.400 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 60,3% dintre respondenți sunt salariați, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 46,9% – sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionați  au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 36% au studii superioare și puțin peste 13% studii postuniversitare.

NEWS ALERT Călin Georgescu a transmis un prim mesaj susținătorilor săi, în a 11-a noapte de arest: „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit!” Vezi întreg mesajul

01:22

ULTIMA ORĂ Decizia anului. Trump deschide piața americană pentru motorina rusească, după o discuție cu Putin. „Prețurile vor scădea spectaculos în toată lumea”. Zelenski acuză Washingtonul că finanțează indirect războiul Rusiei: „Un cadou de ziua lui Putin”

01:08

Cât economisesc românii

Peste jumătate dintre respondenți (52,8%) afirmă că nu reușesc să pună bani deoparte în fiecare lună, 21,8% economisesc sub 300 lei, 13,6% între 300 de lei și 600 de lei, 5,8% între 600 de lei și 1.000 de lei. Doar 6% dintre ei reușesc să economisească lunar sume peste 1.000 de lei, arată sondajul citat.

Cash-ul este modul preferat de păstrare a economiilor: 49,7% dintre respondenți economisesc în numerar, în lei. Pe următorul lor al preferințelor urmează conturile curente, preferate de 20,3% dintre respondenți. 11,95% preferă economisirea cash în valută (euro/dolari), mai mulți decât cei care își deschid depozite bancare – 11,25%.

Cei care și-au diversificat metodele de economisire sunt puțini, respectiv doar 4,9% dintre respondenți își plasează fondurile în acțiuni și fonduri de investiții. De remarcat este faptul, deși este un domeniu relativ nou, 1,9% dintre respondenți au investit în cryptomonede.

Mai mult de jumătate (55,4%) dintre români declară că nu dispun de rezerve financiare în cazul în care ar apărea cheltuieli urgente de genul reparațiilor la mașină sau a instalațiilor din casă. În ceea ce privește fondul pentru situații neprevăzute, a cărui existență este recomandată pentru acoperirea cheltuielilor și ratelor pe 3 luni, 71,7% dintre respondenți susțin că nu dispun de astfel de resurse, Doar puțin peste un sfert dintre respondenți (28,3%) și-au constituit un astfel de fond.

Doar 63,6% spun că își urmăresc lunar bugetul de venituri și cheltuieli, în fiecare lună, 17,1% spun că fac acest lucru doar în unele luni, iar 19,3% își urmăresc bugetul rareori sau niciodată.

Aproape jumătate plătesc rate la credite

Pentru 50,4% dintre respondenți, banii din salariu nu ajung până la sfârșitul lunii, iar 41,9% din cei chestionați sunt nevoiți să renunțe la cheltuieli opționale cum ar fi ieșirile la restaurant și cumpărăturile la mall. Cumpărăturile spontane sunt motivul invocat de 22,2% dintre respondenți pentru a explica de ce nu reușesc să pună bani deoparte.

Aproape jumătate (42%) dintre respondenți spun că au deja credite în derulare, cei mai mulți (peste două treimi) plătesc rate pentru credite de nevoi personale.

Puțin peste 30% dintre îndatorați au contractat împrumuturi pentru locuințe.

Conform sondajului citat, gradul de îndatorare este sub 25% pentru cei mai mulți dintre respondenți (59,6%), iar la polul opus – 11,6% dintre cei cu credite sunt supraîndatorați, cu grade de îndatorare peste 50%.