Victor Ponta, despre decizia ICCJ care ar putea duce la închiderea a mii de dosare penale: „Este o catastrofă”

Fostul premier Victor Ponta a declarat, marți, că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind aplicarea hotărârii Curții Constituționale în cazul prescrierii răspunderii penale este o catastrofă. Victor Ponta a spus că adevărata problemă este că procesele s-au lungit atât de mult încât se ajunge la prescripția răspunderii și că vor fi eliberați din închisoare atât cei vinovați, cât și cei nevinovați.

“Cred că după catastrofa de astăzi – pentru că este o catastrofă – scapă și mulți nevinovați, scapă și vinovați. Întâmplător, nu mi se aplică, sunt foarte detașat. Dar prima întrebare corectă și de bun-simț ar fi de ce a durat așa de mult, nu de ce s-a împlinit prescripția. Dacă l-ai prins cu sacul de bani, cu ce o fi, nu zicem într-o zi sau într-o lună, dar în ziua de azi, cu extrase de cont bancar, cu faptul că din hoți îi faci martori protejați, rezolvă în șase luni, într-un an, în doi. Dar vii și te plângi că a venit prescripția după zece ani? Nu ai putea să te uiți de ce a durat 10 ani?”, a spus Ponta, într-o emisiune.

VIDEO EXCLUSIV Se naște un nou trend în România. Două orașe au decis deja să interzică centralele individuale de apartament. Șef Garda de Mediu: Decizia este la nivelul primăriilor

05:30

EXCLUSIV Cum au scăpat cu viață cei 300 de mercenari români luați prizonieri în Congo. Cu ce argumente a negociat, în limba franceză, un fost luptător în Legiune

05:00

Eu cred că scapă și mulți nevinovați, dar și mulți vinovați”, a mai spus Victor Ponta.

Înalta Curte de Casație și Justiție a adoptat marți o hotărâre de îndrumare referitoare la aplicarea deciziilor CCR din 2018 și 2022 privind prescripția, hotărâre care ar putea duce la încetarea mai multor procese penale în care nu mai funcționează prescripția specială, potrivit mai multor magistrați și avocați.

Potrivit acestora, Înalta Curte a stabilit că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, cel puțin între iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția) și mai 2022 (data la care Codul penal a fost amendat prin OUG ca urmare a deciziei CCR privind prescripția din 2022). Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.

Totodată, Înalta Curte a stabilit că lipsa prescripției speciale în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă.

Potrivit avocatei Elenei Udrea, Silvia Uscov, acest lucru ar putea duce la retroactivarea ei până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, ceea ce ar însemna că în perioada februarie 2014 – mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a prescripției, potrivit G4media.ro.

Hotărârea ICCJ ar putea duce la închiderea a mii de dosare

Hotărârea ICCJ și deciziile Curții Constituționale ar putea duce la închiderea a mii de dosare, au precizat magistrații și avocații.

Nu ar conduce însă la revizuirea unor sentințe definitive date până la data primei decizii CCR privind prescripția, din iunie 2018.

Oricum, efectul va fi că toți inculpații anchetați sau judecați care nu au o decizie definitivă, dar și inculpații condamnați după iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția) vor solicita instanțelor să le reanalizeze cazurile pentru a verifica dacă a intervenit prescripția ca urmare a noilor reglementări stabilite de CCR și explicate ca interpretare și aplicare de către ICCJ.

Printre beneficiarii deciziei Înaltei Curți se numără Ioana Băsescu și Elena Udrea, potrivit avocatei acestora. Este vorba de dosarul Hidroelectrica și cel privind finanțarea campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009.

În dosarul privind finanțarea campaniei prezidențiale, Elena Udrea și fiica cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, au fost condamnate în primă instanță la 8 ani, respectiv 5 ani de închisoare cu executare. De altfel, la termenul din 8 septembrie 2022, completul de la Înalta Curte care judecă acest dosar a amânat dezbaterile până pe 15 decembrie 2022, în așteptarea deciziei ICCJ, care a fost dată în 25 octombrie.