Ministrul Finanțelor explică de unde vin banii pentru majorarea pensiilor: „Poți să rezolvi o problemă acum, dar să nu faci mai rău pentru viitor”

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a explicat decizia Coaliției privind majorarea pensiilor cu 12,5% și spune că nu crede că România va intra în recesiune. „Trebuie să ai o conduită structurală, o abordare structurală asupra modului în care tu finanțezi acest buget de asigurări sociale de stat”, spune el.

„Adevărul este următorul: cheltuielile din sistemul public de pensii sunt finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat, de veniturile din contribuțiile de asigurări sociale de stat. Și pentru a putea să crești punctul de pensie până la urmă, trebuie să ai venituri. Altfel, acele venituri dacă nu există va trebui sa iei diferența de bani din bugetul de stat din alte taxe, care sunt până la urmă destinate, dacă vreți, lucrurilor mari de infrastructură, fie ea infrastructură socială, dar și economică; sau să ajungi, Doamne ferește, să te împrumuți.

Trebuie să ai o conduită structurală, o abordare structurală asupra modului în care tu finanțezi acest buget de asigurări sociale de stat. Ceea ce eu am prezentat Coaliției a fost faptul că anul viitor, pe măsurile care erau încă nedecise, adică a mai apărut o măsură în plus că o să vă spun unde este diferența, veniturile la contribuții creșteau cu 12,1 miliarde de lei, astfel încât deficitul la fondul de pensii să se mențină constant”, a spus ministrul Finanțelor.

GALERIE FOTO Cel mai „european” oraș din America. Are case în culori vibrante, care atrag fotografi din toată lumea

19:48

FLASH NEWS Eugen Tomac, primul mesaj după ce a fost vehiculat ca viitor premier: „Țara are nevoie de guvern”

19:37

„Omenirea nu s-a mai confruntat cu acest tip de inflație”

Ministrul Adrian Câciu a fost întrebat și cât este acum deficitul la fondul de pensii. El afirmă că acestea depășește 11 miliarde de lei, motiv pentru care e nevoie de „o conduită fiscal-bugetară sustenabilă, în termenii Comisiei Europene, dar și ai unui buget construit pe temei sănătos, pe fundații sănătoase”

„E 11,9 miliarde de lei. Acești 11,9 miliarde de lei înseamnă bani pe care îi iei din bugetul de stat. Problema care se pune: noi suntem într-o procedură de deficit excesiv, iar recomandarea de țară este să reducem ponderea cheltuielilor permanente, raportat la buget sau raportat la PIB. Deci trebuie să ai o restructurare în timp a acestor cheltuieli permanente, astfel încât sa ai o conduită fiscal-bugetară sustenabilă, în termenii Comisiei Europene, dar și ai unui buget construit pe temei sănătos, pe fundații sănătoase. Acel 12,1 miliarde până la urmă reprezenta un impact neutru.

Dacă crești cu 12,1 miliarde, dacă crești punctul de pensie astfel încât anvelopa să crească cu 12,1 miliarde fără să faci un alt efort bugetar. Este o finanțare naturală. Vine din contribuții și plătesc pensii. Noi trebuie să avem grijă de acest deficit. Trebuie să ne înțelegem. Până la urmă și modul în care e finanțat sistemul de pensii este pe principiul solidarității și al contributivității, dar principiul solidarității între generații.

Poți să rezolvi o problemă acum, dar să nu faci mai rău pentru viitor. Adică, dacă tu crești deficitele, cineva va trebui să plătească acele datorii și deficite. Și asta înseamnă că tot generația căreia tu i-ai cerut să plătească contribuția acum pentru a plăti pensiile în plată. Este o chestiune de echilibru, care dincolo de emoție trebuie privită totuși și în modul ei structural. Evident, asta nu înseamnă că nu trebuie să ajuți persoanele vulnerabile.

Guvernul acesta a făcut acest lucru tot timpul anului 2022. Totalul anvelopei pe care noi am folosit-o la a sprijini economia și cetățenii este de aproape 6% din PIB; este cea mai mare din Uniunea Europeană. Și aici, în afară de ”Sprijin pentru România” pun si măsurile pentru compensarea facturilor la energie, pachetul social cu care s-a venit la început, măsurile de investiții pe partea de stimuli pentru economia privată. Practic, conduita a fost de a ajuta spre dezvoltare, dar a și compensa costurile inflației. O inflație care până la urmă poate fi considerată istorică. Omenirea nu s-a mai confruntat cu acest tip de inflație. Unii de 70 de ani, alții de 80 de ani, la noi în România de vreo 20 de ani”, a explicat Adrian Câciu, într-un interviu acordat Digi24.

Vă recomandăm să citiți și:

VIDEO | Cum vor fi majorate pensiile de la 1 ianuarie. PSD: 70% dintre pensionari vor avea venituri mai mari