EXCLUSIV VIDEO | Geanin Șerban, OIREP Ambalaje: ”Sintagma «cantitățile care intră în instalația de reciclare» trebuie clarificată”

O simplă sintagmă introdusă de Senat, în calitate de for decizional, în legea ce modifică OUG 196/2005, care reglementează funcționarea Fondului pentru Mediu, influențează îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare. Mai mult, creează tratamente discriminatorii între agenții economici de stat și cei privați.  Se impun clarificări legislative, mai ales acum, pe sfârșit de an, susține Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje.

Modul de calcul în realizarea obiectivelor de colectare și reciclare trebuie să fie clarificat pentru că funcționarea sistemului este responsabilitatea tuturor celor implicați în această activitate.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

“Este surprinzător pentru noi faptul că, în timpul dezbaterilor parlamentare, ministerul, care a venit cu modificarea sintagmei «încredințat în vederea reciclării« în «efectiv reciclate», a acceptat ca și modificare la Senat «cantitățile care intră în instalația de reciclare», în condițiile în care, atât în directivă, dar și în legea 249, care a transpus această directivă, este sintagma «cantitățile care intră în operațiunea de reciclare».

Noi vrem, și credem că așa ar trebui să se întâmple, tocmai pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la modul în care AFM-ul va interpreta gradul de realizare a obiectivelor în momentul în care vine în control, să se clarifice și am propus noi și o definiție a acestei sintagme”, a declarat, la Gândul Green, Geanin Șerban – președinte Asociația OIREP Ambalaje.

În directiva europeană și în practica europeană, prin cantitățile care intră în operațiune, respectiv instalația de reciclare, toată lumea știe că ne referim la greutatea acestor deșeuri care vor fi reciclate, astfel încât să se plătească o eventuală penalitate pentru diferența între obiectiv și această cantitate, greutate a deșeurilor. Dar pentru că limba română permite (…) prin sintagma «cantitățile care intră în instalație», AFM-ul dorește să se înțeleagă că aceste cantități trebuiesc și trecute prin instalații.

Finanțarea sistemului, implicații majore

Posibilitatea interpretării are implicații majore. Una dintre ele este este finanțarea sistemului.

“Cea mai importantă este că acest moment al reciclării efective a cantităților ajunse în curtea unui operator economic reciclator este absolut nedeterminat și un contract între două părți – OIREP și operator economic colector – momentul plății care decurge din ziua în care aceste deșeuri au ajuns în curtea reciclatorului, practic niciunul nu îl controlăm și el este în mâna, la dispoziția unui terț care nu face parte din contract.

Spuneam noi că, dacă se va aplica în sensul în care își dorește AFM-ul, ceea ce este contrar directivelor europene, întregul sistem de colectare ar putea să sufere blocaje în ceea ce privește finanțarea”, a indicat președintele Asociației OIREP Ambalaje.

O altă implicație majoră este dată de crearea unor tratamente discriminatorii.

Am avut inclusiv întâlniri cu Consiliul Concurenței și ne vom adresa și scris acestei instituții. Se creează tratamente discriminatorii prin modul în care legislația este și impune obligații suplimentare în sarcina doar a unor actori, cu privire doar la unele materiale.

Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje

Nu mai puțin de trei astfel de tratamente au fost identificate.

“Unul dintre ele ar fi legat de modul în care primăriile, pe de o parte, și pe de altă parte, producătorii și OIREP-urile sunt impactate de modul în care AFM-ul își dorește noțiunea de reciclare, până la modificarea lui 125, prin modificările prin această ordonanță, toți, toate cele trei entități eram tratate în mod corect, la fel, în sensul în care pentru litera d), unde sunt instituite penalități la producători, litera p), unde sunt penalitățile pentru primării și litera v) din 196, unde sunt penalitățile către OIREP-uri, toți eram tratați ca atunci când cantitățile de deșeuri colectate ajung în curtea reciclatorului, obligația fiecăruia dintre noi să se stingă”, a declarat Geanin Șerban.

”Un prim tratament discriminatoriu”

Odată cu modificarea legislativă au fost făcute diferențierile.

“Cu modificarea lui 125, suntem tratați diferit. Primăriile au rămas pe varianta trecută, și anume în momentul în care această sticlă de PET colectată de salubrist ajunge în posesia reciclatorului, se consideră că ea nu a fost depozitată și va fi reciclată.

Dar aceeași sticlă de PET colectată de același salubrist pentru producător, respectiv pentru noi OIREP-uri, va fi luată în considerare la realizarea obiectivului, cum spuneam, în momentul în care reciclatorul spune că ea a fost reciclată. Deci un prim tratament discriminatoriu”, susține președintele Asociației OIREP Ambalaje.

Al doilea tratament discriminatoriu este între operatorii economici reciclatori din România și cei din străinătate.

“Noi avem o obligație de a finanța tot sistemul de colectare doar în momentul în care în sistemul informatic aflat în posesia și în gestionarea AFM-ului se confirmă faptul că respectivele cantități au intrat în instalația de reciclare, lucru pe care reciclatorii externi n-au cum să îl facă, ei nu sunt înscriși în acest program informatic.

Și atunci, cu siguranță, în momentul în care noi vom fi presați pentru că suntem judecați în timpul unui an calendaristic cu privire la realizarea obiectivelor, spre sfârșitul anului vom fi nevoiți, vom fi obligați să îndreptăm o mare parte din cantitățile colectate către reciclatorii externi, ceea ce este absolut incorect, pentru că trebuie să susținem industria de reciclare din România, pentru că și industria de reciclare ne-a ajutat în momente foarte grele pentru noi”, a completat Șerban.

”Dialogul cu AFM să ducă la clarificările atât de necesare bunei funcționări a sistemului”

Cel de-al treilea tratament discriminatoriu este dat de punerea în funcțiune a Sistemului Garanție-Returnare.

“Iar același tratament discriminatoriu, la fel de evident, va fi începând cu decembrie anul acesta, când în România va funcționa Sistemul Garanție-Returnare, SGR, unde, acolo, cum spuneam, această sticlă va fi considerată ca fiind aptă de luat în considerare la realizare a obiectivului, pe sintagma încredințată în vederea reciclării”, a mai spus Geanin Șerban.

Tocmai pentru că acest impact, atât financiar, cu privire la colectare, cât și ca tratament, care până la urmă se va vedea în banii pe care unii dintre noi vom fi obligați doar printr-un artificiu, printr-o înțelegere a limbii române în mod diferit, am solicitat și sperăm în continuare că Ministerul Mediului o să înțeleagă și o să se implice să clarificăm această sintagmă, în sensul în care ne dorim să fie clar pentru toată lumea ce greutate se ia în considerare la realizarea obiectivului. Dar la fel de important este pentru noi momentul în care aceste cantități pot fi raportate.

Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje

Speranța președintelui Asociației OIREP Ambalaje este ca dialogul cu AFM să ducă la clarificările atât de necesare bunei funcționări a sistemului.

“Mai avem șansa în această perioadă, cu 196, când am putea să clarificăm sau chiar prin ordinul de ministru 578, care urmează să fie pus în dezbatere publică”, a conchis Geanin Șerban la Gândul Green.

Interviul integral AICI:

Citește și:

Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?

Potențialul FOTOVOLTAIC al României | De ce suntem pe locul 182 la acest capitol, potrivit ESMAP?

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, va face curățenie în Pădurea Șerbănești, alături de voluntarii „Let’s do it, Romania!”

Relațiile dintre economii și sistemele Pământului: ”O perioadă fără precedent de depășire a RESURSELOR globale”

Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială

INCENDIILE de vegetație și zonele prioritare de conservare a naturii în Europa