EXCLUSIV VIDEO Geanin Șerban, OIREP Ambalaje: „Ministerul să fie conștient că anumite lucruri nu funcționează. Să reglementăm, nu să interpretăm”

Modificările legislative aduse OUG 196/2005, cea care reglementează Fondul pentru Mediu și deci, implicit, activitatea Administrației Fondului pentru Mediu, nu au avut darul să clarifice situația în domeniul deșeurilor de ambalaj. Dimpotrivă, susține Geanin Șerban, președinte Asociația OIREP Ambalaje. În elaborarea modificărilor, legiferate de Parlament, Ministerul Mediului nu a ținut cont de propunerile venite din mediul privat.

Situația în piață este una complicată în acest moment.

„Suntem într-o etapă în care toți cei care ne desfășurăm activitatea în acest domeniu al ambalajelor și deșeurilor de ambalaje suntem nevoiți să suportăm consecințele, spunem noi, a modului rigid în care Ministerul Mediului, prin AFM, a decis să se comporte în timpul dezbaterilor publice, în sensul în care, aproape fără excepție, au exclus din acest cadru legislativ toate propunerile care au venit din mediu privat. Suntem într-o etapă în care toți trebuie să suportăm și să și primim tot felul de improvizații, tocmai pentru că legislativul a decis în mod extrem de superficial anumite reglementări cu privire la modul de gestionare a deșeurilor de ambalaj”, a declarat Geanin Șerban, președinte Asociația OIREP Ambalaje, la Gândul Green.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Există însă șansa remedierii acestei situații, pentru că articolele de lege care prevăd penalitățile Sistemului Garanție-Returnare sunt în dezbatere publică și odată cu ele s-ar putea remedia și problemele anterioare.

„Având în vedere faptul că ordonanța de urgență 196 în care au fost implementate aceste articole de lege este în dezbatere publică pentru alte modificări și anume pentru penalitățile pe care vor să le pună Sistemului de Garanție-Returnare, ar fi un moment extrem de potrivit ca aceste reglementări să fie clarificate sau modificate acolo unde este cazul. Și acest lucru se poate întâmpla cu o singură condiție, și anume Ministerul Mediului să accepte evidența, și anume faptul că sistemul nu funcționează și toți încercăm să găsim soluții astfel încât, așa cum spuneam noi încă de la începutul anului, să nu blocăm sistemul de colectare”, a completat Geanin Șerban.

Conform președintelui Asociației OIREP Ambalaje, Ordonanța 125, cea prin care s-au adus modificări la OUG 196/2005, a adus trei modificări majore.

“Una dintre ele este reîntoarcerea răspunderii, spunem noi, incorect, la producător, în sensul în care pentru un prejudiciu creat de un operator economic, colector sau salubrist, partea de penalitate financiară o să fie suportată probabil cel mai mult de către producători, care deja și-au îndeplinit obligația de a finanța colectarea și sortarea acestor deșeuri de ambalaj. A doua modificare majoră, cu un impact care se va vedea cu siguranță, mai ales la acest sfârșit de an și probabil în momentul controalelor pe care AFM-ul, în mod corect trebuie să le efectueze în timpul anului următor, la acea sintagmă, ”cantitățile care intră în instalația de reciclare” și anume modul în care se calculează realizarea sau nu a obiectivului de reciclare”, a explicat Șerban.

Cea de-a treia a fost legată de constituirea unui garanții din partea colectorilor, în favoarea OIREP-urilor.

„Astăzi suntem într-un moment în care nu prea știm cum trebuie constituită și probabil o să dau câteva detalii. Aș insista totuși pe modul în care se calculează realizarea obiectivului, pentru că până la urmă, acesta este scopul OIREP-urilor de a realiza obiectivele pentru producătorii de la care au preluat această responsabilitate și aș re-argumenta faptul că un sistem poate să funcționeze corect dacă toți cei implicați vom înțelege același lucru despre modul în care se calculează obiectivele”, a afirmat Geanin Șerban la Gândul Green.

Este surprinzător pentru noi faptul că în timpul dezbaterilor parlamentare, ministerul care a venit cu modificarea sintagmei ”încredințat în vederea reciclării” în ”efectiv reciclate”, a acceptat ca și modificare la Senat ”cantitățile care intră în instalația de reciclare”, în condițiile în care atât în directivă, dar și în legea 249 care a transpus această directivă este sintagma ”cantitățile care intră în operațiunea de reciclare”. Noi și credem că așa ar trebui să se întâmple, tocmai pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la modul în care AFM-ul va interpreta gradul de realizare a obiectivelor în momentul în care vine în control să se clarifice și am propus noi și o definiție a acestei sintagme.

Conform liderului Asociației OIREP Ambalaje, directiva europeană și în practica europeană, prin „cantitățile care intră în operațiunea, respectiv instalația de reciclare” se înțelege greutatea acestor deșeuri care trebuie, care vor fi reciclate, astfel încât să se plătească o eventuală penalitate pentru diferența între obiectiv și această cantitate, greutate a deșeurilor.

“Prin sintagma ”cantitățile care intră în instalație”, AFM-ul dorește să se înțeleagă că aceste cantități trebuiesc și trecute prin instalații. Implicațiile sunt majore. Cea mai importantă este că acest moment al reciclării efective a cantităților ajunse în curtea unui operator economic reciclator este absolut nedeterminat și un contract între două părți OIREP și Operator economic colector – momentul plății care decurge din ziua în care aceste deșeuri au ajuns în curtea reciclatorului – practic niciunul nu îl controlăm și el este în mâna, la dispoziția unui terț care nu face parte din contract”, a explicat Geanin Șerban

Din această cauză, întregul sistem de colectare ar putea să sufere blocaje în ceea ce privește finanțarea. Tocmai de aceea, Asociația OIREP Ambalaje se va adresa în scris Consiliului Concurenței deoarece consideră că sunt impuse tratamente discriminatorii.

„Sunt, cel puțin din punctul nostru de vedere, trei tratamente discriminatorii. Unul dintre ele ar fi legat de modul în care primăriile, pe de o parte, și pe de altă parte, producătorii și OIREP-urile sunt impactate de modul în care AFM-ul își dorește noțiunea de reciclare, până la modificarea lui 125, prin modificările prin această ordonanță, toți, toate cele trei entități eram tratate în mod corect – la fel – în sensul în care pentru litera d), unde sunt instituite penalități la producători, litera p), unde sunt penalitățile pentru primării și litera v) din 196, unde sunt penalitățile către OIREP-uri, toți eram tratați ca atunci când cantitățile de deșeuri colectate ajung în curtea reciclatorului, obligația fiecăruia dintre noi să se stingă. Surprinzător, pentru prima oară în acești ani, cu modificarea lui 125, suntem tratați diferit”, este semnalul de alarmă tras de Geanin Șerban

El a și exemplificat.

„Primăriile au rămas pe varianta trecută și anume în momentul în care această sticlă de PET colectată de salubrist ajunge în posesia reciclatorului, se consideră că ea nu a fost depozitată și va fi reciclată. Dar aceeași sticlă de PET colectată de același salubrist pentru producător, respectiv pentru noi OIREP-uri, va fi luată în considerare la realizarea obiectivului, cum spuneam, în momentul în care reciclatorul spune că ea a fost reciclată. Deci un prim tratament discriminatoriu. Al 2-lea tratament discriminatoriu, credem noi, cu un impact care se va vedea foarte bine la acest sfârșit de an, este între reciclatorii, deci operatorii economici din România, și operatorii economici reciclatori din străinătate. Noi avem o obligație de a finanța tot sistemul de colectare doar în momentul în care în sistemul informatic aflat în posesia și în gestionarea AFM-ului se confirmă faptul că respectivele cantități au intrat în instalația de reciclare. Lucru pe care reciclatorii externi n-au cum să îl facă, ei nu sunt înscriși în acest program informatic. Și atunci, cu siguranță, în momentul în care noi vom fi presați pentru că suntem judecați în timpul unui an calendaristic cu privire la realizarea obiectivelor, spre sfârșitul anului vom fi nevoiți, vom fi obligați să îndreptăm o mare parte din cantitățile colectate către reciclatorii externi, ceea ce este absolut incorect, pentru că trebuie să susținem industria de reciclare din România, pentru că și industria de reciclare ne-a ajutat în momente foarte grele pentru noi”, a explicat Geanin Șerban

Același tratament discriminatoriu, la fel de evident, va fi începând cu decembrie anul acesta, când în România va funcționa Sistemul Garanție-Returnare SGR, unde, acolo cum spuneam, această sticlă va fi considerată ca fiind aptă de luat în considerare la realizare a obiectivului, pe sintagma ”încredințată în vederea reciclării”. Tocmai pentru că acest impact, atât financiar, cu privire la colectare, cât și ca tratament care până la urmă, se va vedea în banii pe care unii dintre noi vom fi obligați doar printr-un artificiu, printr-o înțelegere a limbii române în mod diferit, am solicitat și sperăm în continuare că Ministerul Mediului o să înțeleagă și o să se implice să clarificăm această sintagmă, în sensul în care ne dorim să fie clar pentru toată lumea ce greutate să ia în considerare la realizarea obiectivului. Dar la fel de important este pentru noi momentul în care aceste cantități pot fi raportate.

Pentru ca pe viitor să nu mai existe probleme de interpretare, președintele Asociației OIREP Ambalaje solicită un dialog constructiv cu toți  jucătorii din piață, care să se încheie cu o clarificare legislativă.

„Avem posibilitatea, prin Ordonanța 196, sperăm, ministerul să fie conștient că dacă anumite lucruri nu funcționează, trebuie să le reglementăm legal și să nu le interpretăm, iar noi să fim nevoiți să le acceptăm doar pentru că suntem presați de timp”, a conchis  Geanin Șerban

Eu cred că un ministru al Mediului pentru a fi credibil în relația cu ceilalți actori din piață, trebuie în primul rând să înceapă prin a-și face curat în ograda proprie și să vină să spună în urma analizei activității nu știu care instituții din subordine, a celor din minister, am tras următoarele concluzii și am luat următoarele măsuri. La ultimii cinci miniștri pe care eu i-am apucat în acest domeniu, toți au vorbit doar de exterior – ăla nu face, ăla trebuie și lucruri de genul ăsta -, dar ce se întâmplă în interior n-a analizat niciunul și n-am văzut nicio măsură de corecție.