Dan Dungaciu: „Obsesia pe mesajul dezinformării ne ÎNTOARCE în timp cu 100 de ani”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a atras atenția asupra unui paradox în lupta împotriva dezinformării: deși sunt tot mai multe instituții și experți implicați în combaterea fenomenului, numărul persoanelor dezinformate pare să crească. Acesta a explicat cum accentul greșit pus pe sursa dezinformării și ignorarea receptorului duce la perpetuarea problemei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dan Dungaciu a subliniat că focusul exclusiv pe identificarea sursei dezinformării reprezintă o abordare ineficientă. Obsesia pentru a analiza emițătorul – fie că este vorba despre indivizi, organizații sau guverne – nu răspunde la întrebarea principală: de ce publicul continuă să fie vulnerabil la dezinformare?

AUTO Comisia Europeană se răzgândește cu privire la interzicerea mașinilor pe diesel sau benzină. Care sunt discuțiile de la conducerea UE

18:56

SOCIAL Românii se reorienteză către bănci, pentru a-și cumpăra o locuință. Fenomenul observat după alegeri: „Imobiliarele au fost dintotdeauna aurul”

18:44

„Pe de o parte avem institute, ONG-uri, experți, podcasturi, reviste, tot network-ul acesta de instituții care se ocupă cu dezinformarea, cu combaterea dezinformării, evident. Și în același timp, avem oameni dezinformați sau parcă-s mai mulți dezinformații decât erau înainte. Este un paradox și cred că răspunsul la paradoxul acesta vine din faptul că toată chestiunea asta e pusă greșit”, a declarat Dan Dungaciu.

Paralele istorice și puterea media

Dungaciu a comparat actualul fenomen de dezinformare cu primele teorii ale comunicării apărute în perioada interbelică, atunci când liderii autoritari foloseau radioul pentru a influența masele. Aceste teorii – precum „teoria glonțului mediatic” sau „teoria injecției mediatice” – susțineau că mesajul transmis prin mass-media are un impact direct și imediat asupra publicului.

„În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când apăruseră acei lideri foarte carismatici, când oamenii îi ascultau pe Churchill, pe Hitler, pe Mussolini și se inventează radioul… era o revoluție în ceea ce privește puterea media. Primele teorii care au apărut se numeau ceva de genul teoria glonțului mediatic. Adică media este un pistol, mesajul e un glonț: țintești individul, ai tras, glonțul i-a intrat în minte și l-ai schimbat. Pe de altă parte teoria injecției mediatice, se referea la momentul când pui o injecție și ai schimbat atmosfera din mediu, dar și mintea și comportamentul omului”, a explicat Dungaciu.

Emisiunea o puteți urmări pe canalul de YouTube Gandul și pe mariustuca.ro. ”Tineți aproape!”