Alina Gorghiu, după raportul Comisiei de la Veneția: „Decizia CCR a fost luată ținând cont de situația excepțională din momentul respectiv”

Alina Gorghiu, fostul ministru al Justiției, a reacționat prompt după publicarea raportului Comisiei de la Veneția privind anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Ea a spus că „decizia CCR a fost luată ținând cont de situația excepțională din momentul respectiv”.

„Raportul Comisiei de la Veneția confirmă ca soluția CCR de anulare a alegerilor prezidențiale este atributul instanței de control constituțional, chiar dacă au fost voci care i-au contestat acest drept. Decizia CCR a fost luată ținând cont de situația excepțională din momentul respectiv, generată de informațiile din CSAT legate de vicierea rezultatului procesului electoral din partea unuia din competitori în alegerile prezidențiale, context la care face referire expres și Comisia de la Veneția”, a scris Gorghiu.

Alina Gorghiu a evidențiat pașii făcuți de statul român pentru a asigura transparența în publicitatea online din timpul campaniilor electorale.

ALEGERI 🚨 Rezultatele alegerilor prezidențiale din Brazilia. Flavio Bolsonaro, în avantaj față de Lula da Silva înaintea confruntării finale din 25 octombrie

00:40

FLASH NEWS O epavă americană, încărcată cu muniție din al Doilea Război Mondial, este o bombă cu ceas pentru Londra. Ce pagube ar putea cauza

00:07

„Statul român a reglementat deja modul de realizare a publicității online în campaniile electorale prin acte normative adoptate recent. Procedura trebuie să fie una transparentă, iar platformele social media trebuie să colaboreze cu autoritățile pentru o transparență totală privitoare la publicitatea politică și sponsorii acesteia”.

Privind spre alegerile prezidențiale din mai 2025, Alina Gorghiu a anticipat o campanie dificilă.

„Mă aștept la o campanie grea, cu provocări multiple, însă raportul de astăzi clarifică multe din cele întâmplate: “Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe influența mass-media și, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate”.

Comisia de la Veneția confirmă faptul ca CCR avea dreptul să ia această hotărâre de anulare a alegerilor. Și sper ca această controversă să rămână de domeniul trecutului pentru a putea să ne concentrăm pe un proces electoral corect și transparent la alegerile prezidențiale din mai 2025”.

Ce recomandă Comisia de la Veneția?

Comisia de la Veneția a publicat luni un raport în care analizează decizia de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din România, de anul trecut. Instituția subliniază nevoia de transparență în argumentarea unei astfel de hotărâri și menționează că acest demers nu ar trebui să se bazeze pe informații clasificate.

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];
B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la standardele în interiorul cărora o curte constituţională poate invalida alegerile, plecând de la hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 prin care a invalidat alegerile prezidențiale.

”Opinie urgentă – în ce condiții și în baza căror norme juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, este solicitarea făcută de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. (citește mai multe AICI)

FOTO: Mediafax

CITEȘTE ȘI:

Alianță Victor Ponta – Călin GEORGESCU la alegerile prezidențiale? „Sunt multe idei în care suntem de acord și gândim la fel”

Cum se conturează cursa pentru Cotroceni? Politolog: „Crin Antonescu are șanse să CÂȘTIGE / Călin Georgescu nu mai poate fi lăsat să candideze”

Crin Antonescu: „Cu sau fără ȘTIREA sa, Călin Georgescu este candidatul Rusiei pentru președinția României”