Compania Colossal Biosciences, cu sediul la Dallas, a anunțat că au fost creați șoareci de laborator modificați genetic care seamănă cu mamutul lânos. Șoarecii lânoși de laborator, cu mustăți crețe, păr ondulat și deschis la culoare, deși sunt mici, ar putea reprezenta un pas revoluționar pentru readucerea la viață a unor specii demult dispărute.
Cu șoarecele lânos creat prin inginerie genetică în laborator, oamenii de știință pot să pună acum în aplicare ipoteza privind legătura dintre anumite secvențe de ADN și trăsăturile fizice ale mamutului. Dr. Beth Shapiro, profesor de ecologie și biologie evoluționistă la Universitatea din California, Santa Cruz și ofițer științific șef la Colossal, a declarat într-un comunicat de presă de marți:
„Este un pas important în validarea abordării noastre de a reproduce trăsăturile pierdute (ale mamutului) în urma extincției și scopul nostru este să le restaurăm”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F03%2Fprofimedia-0854698620-1280x1280.jpg)
Colossal Biosciences și-a planificat de mulți ani să readucă mamutul la viață, o specie de pachiderm din genul Mammuthus, ordinul Proboscidea al clasei Mammalia. Mamuții au apărut în Miocen, acum 6,2 milioane de ani și au populat zone din Africa, Asia, Europa și America de Nord. Aveau o pereche de colți lungi și cu o curbură pronunțată și aveau blană de păr lung și des, fiind bine adaptați la mediul rece pe durata erei glaciare.
Declinul populației mamuților de acum 12.900 ani coincide cu schimbările climatice ale Dryasului Recent și cu răspândirea oamenilor pe glob, având arme și tehnici de vânătoare îmbunătățite. Specia mamutului lânos a dispărut acum 4.000 ani, când ultimele exemplare s-au stins din viață pe insula Wrangel din Oceanul Arctic, chiar în perioada când civilizațiile timpurii ale Egiptului și Mesopotamiei erau la debutul existenței. Piramidele egiptene erau în construcție la vremea când s-ar fi stins din viață ultimul mamut lânos.
Pentru a crea șoarecele lânos, Colossal a dezvăluit că a identificat variante genetice prin care mamutul se deosebea de cea mai apropiată rudă a sa, una chiar încă aflată în viață: elefantul asiatic. Oamenii de știință ai companiei au identificat 10 variante legate de lungimea părului, grosimea, textura, culoarea și grăsimea corporală, care corespund unor variante ADN cunoscute la șoarecii de laborator.
Pe durata modificării ADN din sperma tatălui șoarecilor, oamenii de știință au injectat o genă cunoscută sub numele de FGF5 (factor de creștere a fibroblastelor 5), care influențează ciclul de creștere al părului. Această genă favorizează creșterea firelor de păr mai lungi și mai aspre. Ei au mai modificat funcționarea a trei gene legate de dezvoltarea și structura foliculilor de păr pentru a crea blănița ondulată și mustățile răsucite.
O altă genă adăugată a fost MC1R (receptorul melanocortinei 1), cea care reglează producția de melanină, favorizând o culoare mai deschisă a părului (părul auriu, părul blond). Șoarecii obișnuiți au blană de culoare închisă. De asemenea, au introdus și o variantă asociată cu schimbări în masa corporală. Echipa a realizat opt modificări simultane, utilizând trei tehnici de ultimă oră, la șapte gene ale șoarecelui.
„Cred că abilitatea de a edita mai multe gene simultan la șoareci și de a obține aspectul lânos a fost un pas foarte important. Este o dovadă că Colossal are cunoștințele necesare pentru a face acest tip de editare genetică, inclusiv pentru a insera variantele genetice ale mamutului într-o altă specie”, a spus Love Dalén, profesor de genomica evoluționară la Universitatea din Stockholm. Dalén este consilier al companiei Colossal și coautor al lucrării.
Încă nu este cunoscut dacă șoarecii lânoși sunt mai rezistenți la frig, a declarat Robin Lovell-Badge printr-un email transmis către CNN. El este șeful Laboratorului de Biologie Celulară Stem și Genetică de la Institutul Francis Crick din Londra. El se arată puțin sceptic.
„Întrebarea este dacă șoarecii modificați genetic sunt rezistenți la frig; care este justificarea pentru realizarea acestei cercetări? Așadar, avem acum niște șoareci drăguți, cu păr, fără a le înțelege fiziologia, comportamentul, etc. Asta nu ne apropie de momentul când i-am putea da unui elefant trăsăturile de mamut”.
Colossal a adunat 435 milioane de dolari de la înființarea sa în 2021 de către antreprenorul Ben Lamm și geneticianul de la Universitatea Harvard, George Church. Compania plănuiește să readucă la viață mamutul lânos, pasărea dodo și tigru tasmanian, prin editarea genomului a celor mai apropiate rude în viață ale fiecărei specii. Prin acest proces, vor crea animale hibride care să aibă trăsăturile exacte ale speciilor demult extincte. În cele din urmă, compania dorește să le restaureze habitatul lor natural. Pe pagina principală a site-ului web, Colossal avertizează că jumătate din speciile de animale de pe planetă sunt în pericol de dispariție până în anul 2050.
Sursa Foto: Profimedia