Impozitele locale pe clădiri și terenuri ar putea fi majorate cu 70% de la 1 ianuarie 2026, potrivit declarațiilor făcute de primarul din Buzău, Constantin Toma, după o ședință cu premierul Ilie Bolojan și alți primari. Măsura face parte din al doilea pachet de reforme fiscale pregătit de Guvern și este legată de jaloanele asumate prin PNRR.
Guvernul pregătește o nouă reformă fiscală care ar putea aduce o majorare de 70% a impozitelor locale pe clădiri și terenuri, începând cu 1 ianuarie 2026.
Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, la finalul unei întâlniri cu premierul Ilie Bolojan și reprezentanții Asociației Municipiilor din România.
„Domnul prim-ministru ne-a spus că se are în vedere o creştere cu 70% a impozitelor actuale”, a declarat edilul buzoian, citat de Agerpres.
Noua formulă de calcul ar urma să se bazeze pe valoarea de piață a clădirilor și terenurilor deținute de persoanele fizice și juridice. Măsura vine după ce anterior se discutase o aplicare limitată doar pentru marile municipii, însă acum se are în vedere o aplicabilitate națională, a precizat Toma:
„Se are în vedere să se mărească la toată lumea cu 70%, la toate localităţile, începând de la 1 ianuarie.”
Majorarea fiscală este inclusă în „pachetul 2” de măsuri al Guvernului, care vizează reducerea deficitului bugetar și reforma administrației publice. Printre propuneri se numără și o reducere cu 20% a personalului din administrațiile locale.
„Este vorba despre acest pachet 2 în mod special. Se aşteaptă reduceri de personal de circa 20%”, a explicat primarul din Buzău.
Premierul Ilie Bolojan a susținut că aceste măsuri sunt necesare pentru scăderea deficitului bugetar și continuarea descentralizării, subliniind că România plătește anual peste 10 miliarde de euro doar pe dobânzi:
„Inclusiv aceste cheltuieli imense, vorbim de 55 de miliarde de lei, deci peste 10 miliarde de euro, numai pe dobânzile pe care le plăteşte România în acest moment.”
Un alt subiect important a fost repartizarea sumelor suplimentar colectate între administrațiile locale și bugetul de stat. Potrivit lui Toma, Guvernul își dorește să păstreze o parte cât mai mare din încasări: „O parte din aceşti bani, prin negociere, va ajunge şi la noi, dar dumnealui îşi doreşte să ajungă cât mai mult din această sumă la Guvern.”
Toma a explicat că propunerea de creștere a taxelor locale este în strânsă legătură cu angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență: „Noi avem un jalon în PNRR, trebuie îndeplinit, referitor la aceste taxe şi impozite locale, şi se propune această soluţie.”
Măsura va fi supusă dezbaterii publice în perioada următoare și va fi adoptată prin hotărâre de guvern. „Va intra în transparenţă, după care va ieşi o hotărâre de guvern, probabil în această lună”, a spus edilul.
Primarul Buzăului a tras un semnal de alarmă privind consecințele nerespectării jaloanelor fiscale. Dacă România nu va reduce cheltuielile și nu va crește veniturile bugetare, riscă să fie retrogradată de agențiile internaționale de rating:
„În cazul în care nu se va continua cu măsurile de reducere a cheltuielilor şi de creştere a veniturilor (…), va fi foarte dificil pentru România să evite junk-ul.”