Față în față cu ministrul Justiției. Pleacă Guvernul dacă legea pensionării magistraților pică la CCR? / Despre actualizarea taxelor de timbre / Inteligența artificială intră în penitenciare

România trece printr-o perioadă destul de tensionată, foarte dificilă pentru justiție și, implicit, pentru societate. Mâine, 24 septembrie, judecătorii Curții Constituționale vor da un verdict în legătură cu sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea privind pensiile magistraților. Acesta este subiectul de bază din amplul interviu realizat la Gândul Exclusiv cu ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Ministrul a mai răspuns la întrebări pe următoarele teme:

• activitatea parchetelor (PICCJ, DNA și DIICOT);
• relația cu premierul Ilie Bolojan și încrederea scăzută a cetățenilor în justiție;
• despre efectele deciziei CJUE legată de extrădarea fugarilor condamnați în România;
• despre protestul magistraților- care a dus la o dezbatere dură referitoare la modul în care unii magistrați au înțeles să suspende judecarea unor ordonanțe președințiale în care bolnavii de cancer solicitau plata sau decontarea de către Guvern a tratamentelor;
• reconfigurarea hărții parchetelor din țară și digitalizarea care presupune inclusiv introducerea inteligenței artificiale în sistemul penitenciar;
• prescripțiaultor dosare de anvergură (inclusiv cel care nu a mai putut fi trimis la Parchet pentru anchetarea fostei judecătoare Camelia Bogdan) și pierderea în cazul unora dintre aceste cauze, a prejudiciilor ce puteau fi încasate de stat.

RELIGIE Când te poți spovedi de Crăciun. Cum te pregătești pentru această taină și ce reguli este bine să respecți

19:51

EXTERNE Un bacșiș de 200 de dolari de la patru turiști a înfuriat o chelneriță: „Din cauza asta îmi urăsc jobul”

19:32

Prioritar este, însă, ca subiect, judecarea la CCR a sesizării ICCJ de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților asumată de Guvernul Bolojan în fața Parlamentului. Din start, întrebarea este:

Va pica sau nu va pica Guvernul dacă CCR admite că această lege este neconstituțională în parte sau în integralitatea ei?

Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis să conteste la CCR constituționalitatea legii privind pensiile magistraților, reglementare prin care vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorior crește treptat (10 ani) la 65 de ani, iar cuantumul pensiei acestora e redus la 70 la sută din ultimele venituri. Iată ce spune ministrul Justiției, Radu Marinescu, despre varianta ca CCR să admită sau să respingă această sesizare a ICCJ, întrebat fiind și dacă au fost discutate alte variante care puteau fi mai bune și care să nu genereze acest val de protest al magistraților, dar și dacă Ministerul Justiției a avut obiecții și dacă ele au fost luate în considerare.

„Există deja o lege care stabilește vârsta de pensionare la 60 de ani”

“Atâta timp cât legea este supusă unei examinări de constituționalitate, n-aș vrea să discutăm în termen de mai bun sau mai puțin bun, pentru a permite, să zic așa, examenul de constituționalitate să se facă în plenitudinea lui. Cu siguranță au existat discuții, cu siguranță au existat variante. Ministerul Justiției a semnalat care sunt exigențele de constituționalitate (…) Noi am avut în vedere ceea ce decurge din jurisprudența Curții Constituționale, din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Am avut în vedere aspectele care țin de predictibilitate, aspectele care țin de proporționalitate între indemnizație și, respectiv, pensie. Am avut în vedere existența unor reguli tranzitorii pentru ca aceia care sunt pensionari sub actuala lege să rămână sub imperiul legii care le este aplicabilă. Am avut în vedere frecventele modificări în statutul magistratului care au intervenit de-a lungul timpului și în mod onest, în mod corect, în mod profesionist, am semnalat aceste aspecte pentru a fi avute în vedere de către inițiatorul actului normativ, în speță cancelaria domnului Prim-ministru și, respectiv Ministerul Muncii. În acțiunea noastră de coinițiere am introdus și aceste observații. Rezultatul este cel pe care l-ați văzut. N-aș vrea să critic o lege care până la urmă a fost un exercițiu de asumare a răspunderii întregului Guvern.

„Aceste repere în ceea ce privește pensiile stau sub exigența obținerii finanțării europene”

Din primul moment în care s-a discutat despre un astfel de de proiect, încă de la momentul la care în programul de guvernare a fost stabilit acest deziderat de a se ajunge la vârsta standard de pensionare pentru toate categoriile sociale, inclusiv pentru magistrați. Noi am semnalat faptul că există deja o lege care stabilește vârsta de pensionare la 60 de ani, că orice fel de modificare trebuie să se facă în acord cu poziția Comisiei Europene, de exemplu, veți regăsi această chestiune înscrisă inclusiv în programul de guvernare, că orice modificare trebuie să se facă într-un dialog cu puterea judecătorească, că orice modificare trebuie să se facă respectând toate jaloanele de constituționalitate stabilite anterior pe această coordonată a pensiilor de serviciu.

Ne-am făcut această datorie, am semnalat aceste lucruri. Aș vrea să vă spun că ceea ce am semnalat noi a condus la anumite reconfigurări ale intențiilor inițiale, dar când aduceți aminte, au existat niște propuneri inițiale care aveau un orizont de timp mult mai restrâns, de patru ani de zile, care nu aveau norme tranzitorii, era un proiect mult mai rigid și dacă vreți să spuneți așa, noi am semnalat aceste chestiuni. Proiectul a suferit, totuși, niște modificări în momentul de față. Vorbim de 10 ani de zile în ce privește etapizarea, vorbim de norme tranzitorii pentru cei care deja au dreptul de pensie.

Pe de altă parte, trebuie să vă spun că modul cum se prezintă în momentul de față acest proiect, dacă discutăm despre despre el, reflectă și o serie de imperative de finanțare europeană, PNRR, acel jalon pe care nu noi îl gestionăm și atunci, în dialogul acesta guvernamental, ni s-a semnalat că, practic, aceste repere în ceea ce privește pensiile stau sub exigența obținerii finanțării europene, chestiune pe care, repet, nu noi am gestionat-o. Noi suntem Ministerul Justiției, un factor în economia aceasta a Guvernului de legalitate și atunci avem obligația să semnalăm tot ceea ce ține de legalitate și acest lucru l-am făcut”.

Radu Marinescu, despre avizul CSM pe legea pensiilor magistraților: „Dacă proiectul suferă modificări, în anumite condiții, nu este necesar să se mai solicite din nou avizarea“

În sesizarea către CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție a punctat, printre elementele de neconstituționalitate, și încalcarea principiului legalității în sensul că varianta agreată și avizată de CSM a fost modificată după aceea și cu această ultimă variantă a mers premierul Bolojan la asumare. Referindu-se la acest aspect, ministrul Justiției a ținut să sublinieze faptul că sesizarea ICCJ este foarte amplă și a explicat:

„Se spune că toate criticile, până la urmă, țin în esență de legalitate, pentru că sfera noțiunii de legalitate include toate aspectele cu relevanță juridică. Până la urmă, referitor la aviz, n-aș putea să vă răspund eu, pentru că nu Ministerul Justiției a trimis în vederea obținerii avizului acești circuit s-a realizat de către Ministerul Muncii și atunci aceste date în momentul de față nu le avem. Principial, trebuie solicitat avizul CSM. Acest aviz este consultativ. Dacă proiectul suferă modificări în anumite condiții, nu este necesar să se mai solicite din nou avizarea. Dacă se integrează observații făcute, de exemplu, de către alte entități care de asemenea sunt, mă rog, implicate în avizare. Sunt foarte multe elemente de detaliu juridic. De asta și aș spune, principial, că discuția despre constituționalitate rămâne una extrem de de tehnică și de aplicată. De aceea avem o curte constituțională care trebuie acum să-și realizeze activitatea în mod obiectiv, în mod în mod corect și vom vedea care este dezlegarea Curții Constituționale”

Dacă pică legea pensiilor magistraților, pică și Guvernul?

În cazul în care CCR va admite sesizarea ICCJ, premierul Ilie Bolojan, dar și liderul UDRM Kelemen Hunor au dat de înțeles că e mai bine ca Guvernul să plece acasă. Ministrul Justiției nu a dorit să fie atât de categoric, însă a subliniat că “legea ne dă răspunsul”.

„Dacă domnul prim-ministru ar demisiona… Sunt niște consecințe juridice clare, stabilite de lege, știm ce se întâmplă. Pe de altă parte, vedeți, eu aș aș privi toate aceste lucruri ca ținând cumva de firescul democrației sau al statului de drept. Există evaluări diferite, există opinii diferite, pot exista și momente în care un demers să fie corijat de către o altă instituție, cum ar fi, de exemplu, Curtea Constituțională. Toate acestea țin de mecanismul firesc al mersului treburilor publice. Atâta timp cât nu se ajunge la o situație de conflict care să dizolve statul de de drept, asta nu ne dorim. Dacă în exercițiul acesta de ipotetic ar exista o declarare de neconstituționalitate… Sigur că Curtea Constituțională explică, oferă motive, oferă argumente, se poate vedea, se poate pleca de la acest punct. Mai departe, nu știu dacă neapărat această ecuație de legiferare trebuie să se rezolve cu demisii sau cu plecări. Dar încă o dată, nu pot vorbi numele conducerii Guvernului, al prim-ministrului…”

Ordinea care a creat dezordinea

În jalonul PNRR referitor la pensiile speciale, Comisia Europeană solicita o reformare a tuturor pensiilor de serviciu. De ce nu s-a discutat, totuși, pe un angajament care să privească toate pensiile speciale? Ministrul Radu Marinescu afirmă că “această discuție a fost purtată principial”.

„ La discuțiile purtate inclusiv cu reprezentanții magistraturii s-a pus și această întrebare. Răspunsul nu vi-l pot da eu din simplu motiv că nu gestionăm noi Ministerul Justiției acest jalon, n-am purtat discuțiile cu comisia și nu știm acolo efectiv cum sau în ce pași sau cum a fost gândită această strategie. Însă, la aceste discuții, asta s-a spus, că această formulă de ajustare pentru pensiile de serviciu se va aplica pentru toate pensiile de serviciu și că în fine, într-o anumită ordine pe care inițiatorul a stabilit-o, se va merge mai întâi cu aceste pensii ale magistraților”.

Întrebat cine a stabilit această ordine, ca pensiile magistraților să fie prioritar modificate și mai târziu celelalte, ministrul Justiției a spus că nu are de unde să știe acest lucru pentru că “Ministerul Muncii gestiona acest jalon, deci cele mai corecte și mai depline răspunsuri probabil că acolo pot să fie găsite”.

Efectele deciziei CJUE privind condamnații fugiți din România

Un alt subiect abordat la Gândul Exclusiv este cel legat de condamnații definitiv care au fugit din țară și alte state au refuzat extrădarea lor precum și impactul pe care îl are decizia recentă dată de CJUE în 4 septembrie 2025. Decizia clarifică raportul dintre mandatul european de arestare si mecanismul de recunoastere a pedepselor, stabilind că executarea într-un alt stat membru presupune, în esență, acordul statului emitent. Fără acest consimțământ, autoritatea de executare nu poate merge mai departe. Această decizie a fost o sancțiune pentru statele care nu admiteau mandatele europene de arestare și punerea lor în executare. Ministrul Justiției a explicat la Gândul Exclusiv efectele acestei decizii:

“În primul rând, trebuie menționat o chestiune. Este o a doua decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care se constituie într-un instrument foarte util în eforturile ca în cadrul cooperării judiciare internaționale, să obținem predarea persoanelor care să execute în România. Prima a fost cauza Breian (n.r.- în 29 iulie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunţat în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România (C 318/24 PPU [Breian]), în care, în esență, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanța din statul de executare nu mai poate reanaliza aspecte care țin de procedură sau de dreptul material, de fond, de desfășurare a procesului din România. Și se întâmpla, din păcate, acest lucru, să se invoce faptul că anumite chestiuni nu au fost conforme. Practic pe undeva era rejudecat procesul din România. Asta nu se mai poate întâmpla.

Cea de-a doua cauză pe care ați amintit-o stabilește faptul că numai cu acordul României, statul care trebuie să execute mandatul european de arestare poate să mai decidă ca executarea să se facă în țară respectivă și după principiile de acolo, ceea ce bineînțeles că nouă ne permite să obținem predarea unor persoane, nu neapărat foarte multe. Vreau să fac o precizare, per ansamblu cooperarea judiciară funcționează foarte bine și statul român obține predarea unui număr mare, foarte mare de persoane care sunt căutate. Există însă aceste cazuri pe care în mod legitim și opinia publică și mass-media le scoate în evidență, unde nu am avut succes. Sincer, nu din cauza unor, eu știu, lipsuri în activitatea noastră, ci pentru că, pe de o parte, un stat executant a apreciat că n-am judecat corect procesul în România, chestiune pe care iată, CJUE spune că depășește limitele de examinare din statul executant (…)E un instrument foarte util această hotărâre a CJUE. Suntem într-un proces de analiză pentru toate situațiile unde el poate să fie aplicat și bineînțeles că din momentul în care el a apărut îl vom și folosi ca atare”.

Taxele de timbru vor fi actualizate

În toată neliniștea care a cuprins societatea românească după ce Guvernul Bolojan a instituit măsuri fiscale considerate absolut necesare de către Executiv, este posibil ca și în terenul judiciar să aibă loc ajustări cu privire la valoarea taxelor de timbru. La Gândul Exclusiv, ministrul Justiției a admis că unele taxe mici ar putea fi mărite, dar mai întâi vor avea loc consultări.

„Vă dau un răspuns tranșant și aș vrea să vă spun că în programul de guvernare sunt două chestiuni care sunt înscrise și care sunt legate. Una este ca veniturile, să zic așa, generate de activitatea de justiție, să poată fi folosite într-un mod cât mai mare de către în justiție, iar alt obiectiv este de a se actualiza taxele judiciare de timbru. De ce sunt ele două? De ce sunt ele două legate? Pentru că la nivelul Ministerului Justiției am elaborat un mecanism de finanțare pentru activitatea din justiție. Un mecanism care presupune exact ceea ce vă spuneam, o punere în aplicare a programului de guvernare, astfel încât taxele de timbru, alte taxe folosite la nivelul altor entități care sunt în coordonarea Ministerului Justiției, să poată fi folosite pentru activitatea de justiție, pentru infrastructură, pentru digitalizare, pentru nevoi de personal, pentru tot ceea ce ține de calitatea actului de justiție.

Și atunci este nevoie și de o actualizare a taxelor de timbru. Dar aceasta nu trebuie făcută în detrimentul cetățeanului. Adică unde taxa este mare, deja mare, se pune cumva în discuție posibilitatea cetățeanului de a o suporta. Sigur, n-o mărim. Unde taxa este mică, pentru că nu s-a mai analizat această chestiune, cumva s-a mers așa, la modul general, acolo taxa poate fi mărită tocmai pentru a realiza un echilibru între costul actului de justiție, dar și dreptul cetățeanului de a beneficia de justiție. Nu vom face niciun lucru fără să realizăm o consultare publică și o consultare cu toți participanții la altul de justiție.

De la momentul la care am preluat mandatul de de ministru al justiției, am dat relevanță unei deprinderi pe care o am din profesia mea de avocat. Se discut, se dezbat, se găsesc soluții discutând cu cei care sunt implicați. Asta am făcut încă din imediat după ce Guvernul a fost investit. Am transmis o invitație către toți factorii implicați în activitatea judiciară pentru a purta discuții pe mai multe coordonate, printre care și această chestiune a costului, să zic, a actului de de justiție. Am avut o primă întâlnire. Din păcate, colegii magistrați nu au participat în contextul acesta al protestelor, al nemulțumirii față de inițiativa legislativă pe care am discutat anterior. Sper sincer să depășim această această situație și să ne regăsim la masa de lucru, unde sunt atâtea lucruri de făcut pentru pentru justiție. Eu cred foarte mult în dialog și în responsabilitate”.

„Nu vreau să văd un exercițiu în care puterile să se închidă toate și să nu mai funcționeze. Asta ar însemna sfârșitul statului de drept!”

Protestul magistraților a fost privit ca o grevă mascată de către cetățeni, grevă care este interzisă prin lege acestei categorii profesionale. Instanțele judecă doar ceea ce este considerat drept urgență. Puterea judecătorească e una dintre cele trei puteri ale statului. Dacă una dintre celelalte două puteri ar intra în protest, cum ar fi, ce s-ar întâmpla?

“Eu nu mi-am pus această problemă. Problema mea, în momentul de față, este să răspund la imensele probleme pe care le avem, de rezolvat atâtea și atâtea coordonate, încât, sincer, eu nu mă gândesc la o formă de protest. Mă gândesc cum să fiu cât mai eficient în ceea ce am de făcut, nu știu, nu vreau să văd un exercițiu în care puterile să se închidă toate și să să nu mai funcționeze. Asta ar însemna sfârșitul statului de drept. Eu sunt un om optimist și sunt o persoană care își asumă cu responsabilitate ceea ce spune și ceea ce face, astfel încât eu cred într-un viitor constructiv, nu într-unul distructiv. Pot să înțeleg nemulțumirile și există nemulțumiri.

Repet, în ecuația descrisă de configurarea actului normativ au fost opinii, au fost divergențe, există divergențe clar manifestate de către magistrați. Există și o instituție politico-judiciară, care este Curtea Constituțională, care va da o dezlegare de constituționalitate. Cum ați spus, avem instrumente, avem formule, trebuie cu toții să fim responsabili și să ne înțelegem menirea și responsabilitate. Mai ales într-o perioadă care este foarte, foarte dificilă și o perioadă în care, accentuez, avem nevoie de magistrați, avem nevoie de judecător, de procuror, de actul de justiție tocmai pentru a rămâne în continuare un stat, un stat de drept. Și aici aș vrea să subliniez un lucru – este responsabilitatea magistraților ca acest protest să rămână unul echilibrat, încât cetățeanul să vadă că se face în continuare dreptate.

Este la fel de important să nu vedem în magistrați niște dușmani, niște persoane care să fie denigrate, să fie supuse unor atacuri, pentru că în momentul în care vedem în cei care realizează justiția niște inamici, înseamnă că însuși exercițiul justiției este pus grav sub semnul întrebării. Deci, e un îndemn la echilibru, la rațiune.

Oricum, pe ansamblu, vedeți, în societate fenomenele de violență, de ură, de nemulțumire transformată în astfel de ieșiri vehemente sporesc și atunci trebuie să fim foarte atenți cum comunicăm, ce spunem și cum reacționăm. Sigur, parchetele au responsabilitatea de a răspunde cu promptitudine în investigarea și contracararea unor fenomene de acest fel. Și aici, dacă îmi permiteți, nu mă refer numai la atacurile împotriva magistraților, care sigur că trebuie să fie oprite, mă refer la atacurile împotriva oricui exprimă un punct de vedere, sau are anumite elemente distinctive, ajungem la faptul că vrem să combatem foarte multe fenomene care țin de extremism, care țin de iată, uciderea femeii, violența domestică, atâtea și atâtea probleme. De asta vă spuneam că mi-e foarte greu să mă gândesc la o formă de protest a Ministerului de Justiție, pentru că efectiv s-ar bloca totul de dimineața până seara ca să răspundem unor chestiuni pe care vrem să le rezolvăm”.

Despre activitatea Parchetelor: „Așteptările noastre sunt mari, așteptările domnului Președinte sunt mari, ale societății sunt de asemenea mari!”

De mai multe ori de când a preluat mandatul, președintele României, Nicușor Dan și-a exprimat nemulțumirea față de șefii parchetelor și de activitatea acestor instituții. Una dintre cele mai recente este aceasta: „Să faci o schimbare fără să zgâlțâi inutil, trebuie să ai mișcările potrivite. În continuare spun că parchetele sunt ineficiente, nu prioritizează cazurile cele mai importante…” Ministrul Justiției are o opinie ușor edulcorată.

“Principial, este posibil să fim nemulțumiți de rezultatele pe care o anumită activitate judiciară le aduce. Numai că aceste lucruri trebuie privite într-o cheie obiectivă, pentru că termenul însuși de nemulțumire introduce și o zonă de subiectivitate. Nemulțumirea este un sentiment, e o chestiune personală ori în raportare la actul de justiție. Cel mai bine este să recurgem la indicatori statistici, la elemente obiective care ne arată care sunt rezultatele. Am mai răspuns la aceste chestiuni și am făcut trimitere la raportul pentru România 2025, care arată că există rezultate semnificative, pe coordonata implementării strategiei anticorupție, a luptei anti-corupție, că inclusiv în structura de investigare a infracțiunilor făcute de magistrați. Și e o chestiune foarte sensibilă – există o creștere a numărului de cauze soluționate, sunt câteva mii din câte știu eu, care au fost soluționate.”

În ceea ce privește DNA, se observă că e o activitate, în ultima perioadă au apărut chiar și cazuri de notorietate, deci și la nivelul percepției opiniei publice se vede că se lucrează. (…) Față de datele obiectiv reflectate de raportul rule of low, de rezultatele prezentate în bilanț, de ceea ce se vede că se întâmplă, eu apreciez că este o activitate corespunzătoare, că este loc de mai bine, nu corespunzător. În justiție n-am văzut justiție bună sau justiție mai puțin bună, am văzut justiție eficientă, justiție care poate fi mai eficientă și să știți că de mai eficient este într-adevăr loc, dar este loc în activitatea fiecăruia până la până la urmă, repet, pe indicatorii statistici (…)

În ceea ce privește DIICOT, aceeași situație în ceea ce privește Parchetul General, de asemenea, rezultatele sunt evidențiate, dar încă o dată nu e vorba aici de a lăuda pe cineva sub nicio formă. Așteptările noastre sunt mari, așteptările domnului președintele sunt mari, ale societății sunt de asemenea mari. Vedeți că de fiecare dată, prin dumneavoastră, prin mass-media, este semnalat faptul că pe anumite coordonate nu se face suficient (…)

Societatea este un organism viu, el, el se schimbă, el evoluează și justiția trebuie să răspundă la aceste lucruri. Fenomenul infracțional, de exemplu, dacă discutăm de zona asta a penalului, că mereu este cea mai interesantă pentru opinia publică și prezintă interes…Și aici vedeți că sunt mutații semnificative în ceea ce privește formele de infracționalitate, în ceea ce privește modalitatea în care ele se manifestă și asta trebuie, trebuie întotdeauna răspuns cu promptitudine.

Acum, în ceea ce privește problema aceasta a parchetelor, există o evaluare care se face în privința procurorilor șefi, prin intermediu mecanismelor din lege. Evaluarea profesională și aceasta s-a făcut. Există apoi o evaluare pe care o putem face din perspectiva unor carențe de o gravitate deosebită, care ar putea să justifice măsuri, cum ar fi propuneri de revocare, însă aceste elemente în momentul de față vă spun sincer că eu nu le-am identificat. Asta nu înseamnă că sunt încântat de activitatea parchetului sau total nemulțumit. Asta înseamnă că eu sunt un om extrem de atent la toate reperele”.

Reconfigurarea hărții judiciare a României prin metoda comasării la nivelul parchetelor locale

Ministrul Justiției a discutat recent cu procurorul general Alex Florența în legătură cu unul dintre obiectivele cuprinse în programul de guvernare, mai precis reconfigurarea hărții judiciare a României.

„Există un proiect al Parchetului General și al Secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care are în vedere o comasare a parchetelor locale într-un singur parchet local, la nivel județean.(…) Se vor echilibra schemele de personal și, în optica parchetelor care au și propus această chestiune, se va realiza o mai bună activitate judiciară. Sunt zone unde sunt doi procurori, de exemplu, cu un volum foarte mic de muncă și pe urmă la un alt parchet din vecinătate volumul este foarte, foarte mare. Ei vor fi comasați, dosarele se vor repartiza, toți cei care au mai puține vor primi mai multe și, în felul acesta, cei care au mai multe vor avea mai puține.

„În comunicarea publică trebuie să facem un progres!”

Referindu-se la îmbunătățirea comunicării și a relației cu mass-media, ministrul Radu Marinescu a spus că acesta este un subiect important pentru Justiție.

“Comunicarea publică este foarte importantă. Am citat de foarte multe ori o vorbă care mie îmi place foarte mult, care spune în felul următor – justiția nu trebuie doar să se facă, trebuie să se vadă că se face! În comunicarea publică trebuie să facem un progres astfel încât cetățeanul să fie informat atât cât se poate, pentru că anumite aspecte au caracter confidențial, alte aspecte au caracter nepublic. Realizarea unui moment operativ într-o investigație presupune că nu se dau informații. Comunicarea să fie mai deschisă și asta, în opinia mea, ar trebui să se facă, pentru că într-adevăr, cetățeanul se întreabă: . Deja, repet, am avut foarte multe discuții și am îndemnat ca în comunicarea judiciară să se facă aceste lucruri și examinăm și cum am putea, și prin instrumente de ordin normativ, să asigurăm o mai bună comunicare către public a justiției, că ajută pe toată lumea, ajută justiția…”

Despre efectele prescripției și răspunderea magistraților. „Nu vrem să cosmetizăm niște lucruri. Vrem să le rezolvăm!”

Prescrierea faptelor în multe dintre dosarele aflate la parchete sau la judecător au făcut ca Statul român să piardă și foarte mulți bani. Iar alții, dreptatea pe care o așteptau de la Justiție. Una dintre cauzele recente este cea în care ICCJ a constatat că faptele săvârșite de fosta judecătoare Camelia Bogdan în celebrul dosar „Telepatia” s-au prescris și că dosarul nu mai poate fi trimis înapoi la procurorul care dăduse soluție de clasare pentru continuarea anchetei. Pornind de la acest exemplu și discutând despre prescripție și efectele ei, ministrul Justiției a explicat la Gândul Exclusiv că “în astfel de cauze, categorii, nu trebuie să se ajungă la la prescripție”.

“Știți foarte bine, această chestiune a prescripției a comportat foarte multe elemente, unele de ordin legislatv, pentru că, mă rog, Curtea Constituțională a apreciat că o anumită soluție legislativă nu este conformă cu Constituția și a declarat-o neconstituțională. Dar pot exista și ipoteze în care organele judiciare nu au fost suficient de eficiente (…). În cadrul puterii judecătorești există instrumente de există inspecție judiciară, există în lege, avem răspundere…Am vrut să avem independența justiției. Independența justiției constituie și în momentul de față un reper, de exemplu, pentru aderarea României la OCDE.

Ministerul Justiției gestionează câteva obiective cheie pentru aderarea la OCDE și în cadrul uneia dintre aceste obiective, avem exigențe cu privire la asigurarea deplinei independențe a sistemului judiciar. Independență înseamnă să nu existe imixtiuni din partea altor puteri ale statului, inclusiv în autoreglarea aceasta a justiției, dar ea trebuie să funcționeze.

Dacă într-adevăr și inclusiv în raportul de țară este semnalat faptul că în privința soluțiilor disciplinare există unele probleme, aici trebuie să lucrăm. Sunt de acord cu dumneavoastră, însă în privința prescripției, ceea ce trebuia făcut, s-a făcut. S-a adoptat o normă prin care s-a corectat reglementarea în privința prescripției speciale. Da, ce trebuie făcut mai departe este să fie foarte eficiente organele judiciare în administrarea justiției.

Răspunzând unei întrebări legate de răspunderea magistraților, ministrul Marinescu a declarat:

“Legea există în momentul de față. Există ipoteze normative numeroase pentru care magistrații răspund. Există o activitate a inspecției judiciare, există soluții care se dau apoi de instanța de judecată…Deci, această chestiune a răspunderii are, în momentul de față, o o manifestare concretă, dar admit că lucrurile trebuie mai serios examinate (…) Știți foarte bine care este abordarea mea, de a nu comenta cauze concrete. Însă dacă există o astfel de ipoteză în care cineva nu s-a aplecat suficient (n.r.- asupra dosarului în curs de soluționare), asta poate căpăta conținutul unei abateri, unei răspunderi. Avem lege în sensul ăsta, avem instituție care trebuie să investigheze, să cerceteze în sensul ăsta. (…)

Există evaluare profesională pentru fiecare magistrat. Există foarte multe mecanisme care sunt în lege (…) Nu vrem să cosmetizăm niște lucruri. Vrem să le rezolvăm. Și aici aș vrea să vă spun că putem să contribuim noi, Ministerul Justiției, prin propuneri legislative, prin soluții instituționale, prin soluțiile de digitalizare. Iată, de exemplu, gestionăm jalonul cu digitalizare a sistemului judiciar, care va reprezenta un progres extraordinar, pentru că va permite interconectare între toți participanții la actul de justiție, va permite transmiterea în format digital electronic a informației, va accelera judecățile, va simplifica. Recent, am primit din partea Ministerului de Justiție din Franța o invitație de a ne alătura unui potențial proiect pentru inteligența artificială în justiție. Inteligența artificială este, în momentul de față, o realitate care progresează extraordinar.

Ce va face inteligența artificială în penitenciare

În interviul realizat la Gândul Exclusiv cu ministrul Radu Marinescu a fost abordată și această temă de mare actualitate, inteligența artificială în arealul Justiției.

“Știu, poate sună științifico-fantastic, dar în momentul de față există soluții tehnice care permit ca anumite componente electronice să facă o activitate foarte utilă inclusiv în mediul penitenciar. Putem să discutăm despre sisteme inteligente de recunoaștere, de avertizare, de monitorizare, de control. Sunt incluse toate acestea în noua reformă a penitenciarelor. Ne dorim, în primul rând, să aducem personalului nostru, celor care lucrează în penitenciare, toate instrumentele necesare pentru ca munca lor să fie cât mai ușoară. Vrem să protejăm, bineînțeles, pe cei care lucrează în sistem, dar, în același timp, vrem ca eficiența sistemului să fie una cât mai bună.

Și atunci gândim, pe de o parte, o anumită reconfigurare administrativă, gândim o mai bună utilizare a personalului acolo unde efectiv este nevoie de el și gândim să venim cu aceste elemente de digitalizare, inclusiv de inteligență artificială în această zonă, pentru ca și aici eficiența să fie mai mare. Vorbim și de nevoia de infrastructură, pentru că, până la urmă, exact cum discutam, trebuie să asigurăm acele condiții de suprafață pentru fiecare persoană privată de libertate. Pe cei privați de libertate trebuie să-i privim ca pe niște cetățeni care au drepturi în continuare, și atunci trebuie să fie tratați cu demnitatea specifică ființei umane. Sigur că trebuie să execute o pedeapsă. Asta nu înseamnă că nu trebuie să beneficieze de condițiile pe care un stat democratic trebuie să le asigure”.

Ministerul Justiției caută formule atractive pentru medici care să lucreze în sistemul penitenciar

În sistemul penitenciar e nevoie acută de personal medical și de noi abordări ale necesităților medicale care să vină în sprijinul persoanelor custodiate. Aceasta e una dintre problemele care trebuie să-și găsească rezolvarea cât mai rapid.

“Intenționăm, cu Ministerul Sănătății, să aplicăm niște formule care să facă mai atractivă zona penitenciară pentru medicii care vor să vină să lucreze la noi. Posibilitatea de a avea anumite beneficii, posibilitatea de a lucra și în sfera privată, doar part-time în mediul penitenciar. Adică să flexibilizăm puțin cadru în care lucrează medicii din penitenciare, astfel încât ei să-și dorească să lucreze, și aici Administrația Națională a Penitenciarelor, în momentul de față, împreună cu Ministerul Sănătății, lucrează pe o serie de ipoteze. Așteptăm să vină cu soluția finală, însă eu sunt optimist”.

Despre ordonanțele președințiale. „Să soluționăm cazurile care au caracterul urgent!”

În ultimele zile, pe fondul protestelor magistraților de la instanțele din toată țara a izbucnit un scandal legat de ordonanțele președințiale care privesc cererile unor bolnavi de cancer pentru decontarea unor medicamente sau tratamentelor de care depinde fiecare clipă din viața lor. Au existat și judecători care au ales să suspende astfel de cauze deși ordonanța președințiale are regim de urgență. Iată ce susține ministrul Justiției în legătură cu acest subiect:

„Am avut și o intervenție publică pe această chestiune. Sigur că eu, ca ministru al justiției, nu pot interfera în actul propriu-zis de justiție. Interesul superior al cetățeanului, care trebuie întotdeauna avut în vedere, constă și în aceea că o speță cu caracter urgent să fie soluționată. Încă o dată spun – orice categorie socială, profesională, poate să fie nemulțumită, dar specificul muncii din justiție este acela că greva nu este permisă și atunci activitatea trebuie să continue, mai ales în cazurile care reflectă necesitate și urgență. Aceasta este o chestiune cu caracter de principiu pe care am transmis-o cât se poate de categoric după ce s-a întâmplat acea situație la care dumneavoastră ați făcut referire. Sunt într-un dialog permanent cu reprezentanții mediului judiciar și așa cum am spus, am făcut și fac deplasări în țară, la instanțe pentru a discuta, pentru a vedea formele de protest, pentru că sunt diferențe, știți, de la o instanță la alta, la un parchet la altul.

Fiecare adunare generală, până la urmă, decide să intre în protest și stabilește ce cauze se soluționează sau nu. Asta înseamnă o diversitate în manifestare a acestui protest și atunci trebuie să vedem în fiecare zonă cum se manifestă protestul. Însă o constantă trebuie să existe, să soluționăm cazurile care au caracterul urgent, caracterul necesar, pentru că viața este foarte importantă pentru acești pacienți. Și pot să înțeleg disperarea chiar a acelui care luptă pentru pentru viață și pentru care fiecare moment contează, fiecare clipă contează, deși este o chestiune de umanitate până la urmă să să răspundem cu promptitudine la așteptările acestor persoane. (…)

Sunt lucruri diferite în ceea ce privește politicile publice pe chestiunea medicamentelor sau a modului în care trebuie răspuns la anumite afecțiuni. Asta e o chestiune care ține de resortul Ministerului Sănătății, mai puțin de noi, de Ministerul Justiției, poate doar încheierea unei avizări, a unui proiect de act normativ. Astea sunt chestiuni pe care trebuie să le rezolve puterea executivă. Sunt chestiuni pe care le poate rezolva și puterea legislativă prin a adopta acele norme care să privească sănătatea tuturor sau pe anumite componente. Sigur că trebuie să ne facem datoria și executiv, și legislativ. Când discutăm de ordonanța prezidențială, aia este o cerere în justiție, care trebuie să fie soluționată urgent. (…)

Ideea este că pentru acele forme de realizare a actului de justiție care au caracter urgent, trebuie să existe și un răspuns. Chiar dacă suntem în protest sau nu suntem în protest”.

Soluții noi pentru recuperarea prejudiciilor

Dosarele cu prejudicii foarte mari, care ar putea aduce un real suport financiar României în această perioadă de criză, au nevoie de o prioritizare. La Ministerul Justiției se caută soluții.

“Cu siguranță căutăm soluțiile pentru a recupera aceste prejudicii. Le căutăm în normă, în lege, să vedem cum putem reglementa anumite ipoteze care să maximizeze recuperarea acestor prejudicii. Avem chiar la Ministerul Justiției, în sfera noastră de activitate, o entitate care este se numește ANABI. Este nevoie și de o intervenție legislativă, pentru că ANABI gestionează 100% ceea ce poate să gestioneze în condițiile actualei legislații. Numai că, în opinia mea, trebuie să examinăm cu foarte multă atenție Codul de procedură penală, pentru că sunt ipoteze restrictive în care anumite bunuri nu pot fi valorificate în cursul procedurii.

Pe urmă trebuie să mergem, din punctul meu de vedere, și dincolo de limitele unei hotărâri definitive, când ANABI se oprește din activitate și nu mai continuă activitatea de recuperare a sumelor care fac obiectul acelor hotărâri definitive. Poate că o soluție ar fi de a se întregi cu puțin competența ANABI pentru a-l face mai eficient, dar colaborează foarte bine cu entitățile similare din străinătate, pentru că problema se pune să recuperăm și acele sume care au trecut granițele României. Și atunci aici este un mecanism mai complex, care presupune, cooperare europeană, internațională și în care ANABI este implicat”.

Ce spune ministrul Justiției despre premierul Ilie Bolojan

„Este o persoană exigentă. Eu încerc să-mi fac datoria de membru al Guvernului. Cred că înțelegerea nu poate să fie decât una instituțională, corectă, funcțională, atâta timp cât fiecare, în cadrul Guvernului, înțelege foarte clar care este rolul său, care sunt competențele sale și mai ales că trebuie să contribuie la un succes al întregului. Ministerul Justiției a contribuit la modificarea în pachetul doi a Legii insolvenței. Ministerul Justiției a dat sprijin de specialitate în evaluarea făcută pe alte inițiative normative, când a fost ceva de sesizat și de observat, tocmai pentru a asigura legalitatea, noi am făcut acest lucru. În discuțiile pe care le-am avut cu domnul premier, am expus tot ceea ce aveam de expus pentru a-l ajuta să aibă o imagine complet asupra chestiunii respective. Ceea ce, ulterior, face dânsul cu informația respectivă, sigur, ține de resortul dumnealui”.

Recomandări: