Fugarii din România nu mai scapă de mâna lungă a JUSTIȚIEI. După decizia Curții Europene, autoritățile judiciare trebuie să preia executarea pedepsei

Curtea Europeană de Justiție a decis că nicio autoritate judiciară din spațiul UE nu mai poate refuza executarea unui mandat european de arestare. În schimb, trebuie să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis mandatul. Decizia se aplică retroactiv.

Această decizie vizează inculpați condamnați care au fugit din România, precum prințul Paul de România.

Decizia luată de CJUE

Persoanele condamnate definitiv în România, chiar dacă au reușit să fugă din țară, tot nu vor scăpa de închisoare. Curtea Europeană de Justiție a decis într-un dosar în care a fost sesizată situația unui român condamnat pentru înșelăciune de către Curtea de Apel București. Autoritățile italiene au refuzat să-l extrădeze.

„În schimb, aceste autorități decid să recunoască hotărârea de condamnare pronunțată de Curtea de Apel București și să preia executarea pedepsei în Italia. Ele consideră astfel că acest lucru ar crește șansele de reinserție socială a persoanei în cauză, care locuia legal și efectiv în Italia. În plus, autoritățile judiciare italiene scad din durata inițială a pedepsei perioadele de detenție deja efectuate în Italia și plasează persoana condamnată în arest la domiciliu, cu suspendare concomitentă. La rândul lor, autoritățile judiciare române se opun atât recunoașterii hotărârii de condamnare, cât și executării acesteia în Italia. Ele susțin că mandatul european de arestare emis împotriva cetățeanului român este în continuare în vigoare. În consecință, potrivit autorităților române, persoana trebuie să fie predată, iar pedeapsa sa nu trebuie să fie executată în Italia, ci în România. Instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată”, se arată în hotărârea pronunțată joi de CJUE.

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

APĂRARE Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară

22:31

4.000 de condamnați din România se sustrag executării pedepselor

Potrivit datelor centralizate ale Poliției Române, 4.000 de cetățeni români se sustrag executării pedepselor. În martie 2025, a intrat în vigoare „Legea fugarilor”. Această lege prevede pedeapsă suplimentară de până la 3 ani de închisoare pentru cetățenii condamnați definitiv care se sustrag executării pedepselor.

Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat „Legea fugarilor” la Curtea Constituțională, invocând „încălcări ale dreptului la un proces echitabil și ale libertății individuale”. Însă, Curtea Constituțională a respins sesizarea ICCJ și a stabilit că actul normativ este „constituțional”.

Cât plătește statul român pentru a-i aduce în țară pe „fugari”

În 2023, statul român a plătit 2 milioane de euro pentru a aduce în țară o parte din condamnații fugari, iar în mai 2024, Parlamentul a adoptat o lege prin care îi supun pe fugari la plata cheltuielilor judiciare în cazul aducerii în țară.

Ministra Justiţiei de atunci,  Alina Gorghiu,  a raportat costul pentru fiecare persoană adusă în România pentru a-și ispăși pedeapsa variază: de la câteva mii de euro la 25.000 de euro.

„Mulți vor reevalua fuga din țară acum”, a spus fosta ministră PNL a Justiției.

Vezi AICI: Decizia Curtii de Justitie a UE

Sursa Foto: Facebook, Prințul Paul de România

Autorul recomandă: Alina Gorghiu REACȚIONEAZĂ ca urmare a deciziei Curții de Justiție a UE: Mulți vor reevalua fuga din țară acum