Miză istorică la ALEGERILE parlamentare din Moldova. Basarabenii au de ales: integrarea în UE sau revenirea sub influența Rusiei

Moldova votează duminică într-un scrutin decisiv pentru viitorul său european. Alegerile parlamentare, descrise de președinta Maia Sandu drept cele mai importante din istoria țării, vor arăta dacă Chișinăul își continuă parcursul spre Uniunea Europeană sau riscă să reintre sub influența Rusiei, se arată într-o analiză The Guardian.

Alegerile parlamentare din Moldova, programate pentru duminică, sunt privite de analiști ca un moment de cotitură pentru direcția geopolitică a țării vecine și prietenă a României.

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Trebuia ca cineva să-i aranjeze lui Nicușor o întâlnire privată cu Trump. Vizita Mirabelei în SUA nu era un eveniment de mediatizat”

23:00

CONTROVERSĂ Kremlinul restricționează rețelele VPN. Singura fereastră a rușilor către lumea exterioară este închisă

22:39

Într-o analiză amplă, jurnaliștii de la The Guardian subliniază că rezultatele vor confirma dacă această fostă republică sovietică, independentă din 1991, va merge înainte pe calea integrării occidentale sau va fi atrasă din nou în sfera de influență a Moscovei.

Zelenski: „Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”

Miza scrutinului este urmărită cu atenție la nivel internațional, mai ales după avertismentul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a declarat la ONU: „Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”.

După victoria Maiei Sandu în 2021 și obținerea statului de candidat la Uniunea Europeană în timp record, Chișinăul speră la aderarea până în 2030. Totuși, referendumul recent privind integrarea europeană a fost câștigat la limită, semnalând divizarea electoratului. Autoritățile au denunțat și tentative masive de influență rusească, inclusiv mită electorală de milioane de dolari.

Conform sondajelor, partidul de guvernământ PAS riscă să piardă majoritatea parlamentară în fața opoziției pro-ruse, ceea ce ar bloca reformele necesare pentru aderarea la UE.

Blocul Patriotic, condus de fostul președinte Igor Dodon, promovează întoarcerea spre Rusia, în timp ce alte formațiuni – precum Alternativa, condusă de primarul Ion Ceban și fostul procuror Alexandru Stoianoglo – sunt acuzate de analiști că joacă rolul de „cal troian” al Kremlinului.

Și partidele populiste, precum cel al lui Renato Usatîi, încearcă să atragă electoratul nemulțumit. În schimb, oamenii lui Ilan Șor, oligarhul fugitiv condamnat pentru fraudă, nu participă oficial, deși sunt suspectați că ar finanța acțiuni de destabilizare.

Rolul diasporei moldovenești va fi decisiv

Un rol crucial îl vor avea voturile diasporei, estimată la un milion de persoane, dar și participarea alegătorilor din Transnistria, regiune controlată de separatiști pro-ruși.

Îngrijorările privind o posibilă interferență sunt majore. Autoritățile au efectuat recent peste 250 de percheziții și au reținut 74 de persoane suspectate că ar fi implicate într-un complot orchestrat de Rusia pentru a provoca revolte.

Potrivit unui raport Digital Forensic Research Lab, Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și mobilizarea interpușilor”.

Premierul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că încearcă să „asedieze țara” prin destabilizare politică și economică. Liderii europeni și-au exprimat sprijinul pentru guvernul de la Chișinău, subliniind importanța Moldovei pentru securitatea întregii Uniuni Europene.